Banca Naţională a României (BNR) a decis marţi majorarea dobânzii de politică monetară cu un sfert de punct procentual, contrar majorităţii aşteptărilor pieţei, care mizau pe o menţinere.
“Măsura este un semnal, ţinând cont de efectul marginal pe care aceasta îl are pe termen scurt, denotă îngrijorări sporite ale BNR în legătură cu inflaţia şi arată că e posibilă o revizuire a estimării pentru sfârşitul anului, în cadrul raportului despre inflaţie din 8 mai”, a declarat economistul şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, pentru NewsIn.
Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist al ING Bank România, spune că majorarea dobânzii cheie de marţi, cu 0,25 puncte procentuale, lasă loc unei noi creşteri, posibil după şedinţa de politică monetară din iunie, până la 10%.
De asemenea, el spune că urcarea dobânzii cheie indică şi preocuparea BNR pentru menţinerea cursului de schimb la nivelul curent.
Analistul Credit Europe Bank (CEB), Georgiana Constantinescu, spune că urcarea dobânzii cheie la 9,75% arată că banca centrală vrea să aducă inflaţia pe o pantă puternic descendentă în a doua parte a anului, pentru a putea reveni, în 2009, în intervalul ţintit de BNR, de 3,5% plus sau minus un punct procentual.
Preşedintele Chartered Financial Analyst (CFA), Dragoş Cabat, apreciază că vârful inflaţiei pentru acest an ar putea fi atins în mai sau iunie, din cauza efectului de bază, determinat de nivelul foarte scăzut al inflaţiei în aceleaşi luni ale anului trecut, dar nu exclude nici apariţia vârfului în iulie, pe fondul scumpirii gazului şi electricităţii.
Referitor la măsurile administrative decise marţi de BNR, analiştii spun că indică preocuparea băncii centrale în legătură cu eventualele probleme de lichiditate cu care unele bănci s-ar putea confrunta. Deşi nu consideră că impactul deciziilor va fi unul semnificativ, analiştii spun că aceste măsuri ajută totuşi la transmiterea mai eficientă a modificărilor de dobândă cheie în piaţă.
Consiliul de administraţie al băncii centrale a decis să majoreze dobânda plătită băncilor comerciale la facilitatea de depozit la 5,75% pe an şi a urcat dobânda solicitată băncilor la facilitatea de credit – sau credit lombard – la 13,75% pe an. Măsura se încadrează într-o decizie mai largă, de stabilire a unui coridor simetric de plus sau minus 4% a acestor dobânzi faţă de dobânda de politică monetară. Anterior, dobânda la facilitatea de depozit era de 2% pe an, iar cea la creditul lombard, de 12% pe an.
De asemenea, boardul Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât să majoreze rata dobânzii penalizatoare pentru băncile care au deficit de rezerve minime obligatorii în lei de la 18% la 20,5% pe an, începând cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2008.
O a treia decizie a BNR – în afara măsurii principale de majorare a dobânzii cheie cu un sfert de punct, până la 9,75% – constă în reducerea scadenţei pentru operaţiunile de atragere de depozite de la două săptămâni la o săptămână, măsură care va intra în vigoare la următoarea licitaţie pentru operaţiuni de acest tip.
“Banca centrală se uită din ce în ce mai mult la nivelul lichidităţii, ceea ce sugerează că unele bănci au nevoie de bani, sunt în pană de lichiditate”, a spus preşedintele Chartered Financial Analyst (CFA), Dragoş Cabat.
“Cred că, dintre măsurile administrative decise în această şedinţă, cea mai importantă este creşterea dobânzii la facilitatea de depozit, de la 2 la 5,75% pe an. Acesta este un instrument de depozit pe o zi, pe care unele bănci îl utilizează în ultima perioadă a lunii pentru constituirea rezervelor minime obligatorii. Măsura reduce presiunea pe care constituirea RMO-urilor o pune asupra băncilor”, a explicat Anghel.
Nicolaie Alexandru-Chidesciuc mai consideră că majorarea acestei dobânzi ar putea contribui şi la diminuarea speculaţiilor din piaţa valutară, care pot provoca oscilaţii semnificative ale cursului de schimb.
Economistul şef al BCR, Lucian Anghel, consideră că este posibilă o apreciere a leului faţă de euro în a doua parte a acestui an, ajutată de dobânzile mari din piaţa interbancară şi de titlurile de stat în lei, care vor deveni instrumente atrăgătoare pentru investitori, mai ales în condiţiile în care inflaţia ar trebui să se tempereze în acea perioadă.
Sursa: The Money Channel
