“Decizia luată de Banca Naţională a României (BNR) în privinţa ratei dobânzii de politică monetară arată că banca centrală nu reacţionează la şocurile venite dinspre ofertă, respectiv la creşterea preţurilor alimentare din cauza secetei sau la scumpirea petrolului. Credem că BNR este conştientă că nu mai poate influenţa inflaţia la sfârşitul acestui an decât marginal. Am asistat la o schimbare a înclinaţiei băncii centrale, a trecut de la o scădere continuă a dobânzilor la o disponibilitate de a le majora”, a declarat Ciprian Dascălu, economist senior la ING Bank România. Analistul a adăugat că BNR a luat deja măsuri de înăsprire a politicii monetare, prin majorarea ratei efective de sterilizare. “S-a trecut de la o rată medie pentru împrumuturile la 2 săptămâni de 6,48% la o licitaţie cu dobândă fixă, egală cu rata dobânzii de politică monetară de 7%. În plus, BNR a cumpărat totul, nu a mai impus o limită pentru oferta băncilor”, a mai explicat Dascălu.
Analistul ING Bank estimează că banca centrală ar putea menţine rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% la şedinţa din 31 octombrie, ultima din acest an. Singurul argument care ar putea determina banca centrală să decidă, în octombrie, o majorare a dobânzii sale cheie ar fi o eventuală “depreciere semnificativă a monedei naţionale până la 3,50 lei/euro, fără semne de întoarecere a cursului la nivelul actual”, a spus Dascălu.
“Scenariul nostru prevede un nivel al cursului de schimb de 3,40 lei/euro şi creşteri sporadice. Pentru anul viitor, ne aşteptăm la o majorare cu 0,5% a ratei de politică monetară”, a mai spus economistul ING Bank.
Şeful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru este de părere că BNR are o atitudine de aşteptare. “Noi ne aşteptăm la o menţinere a ratelor dobânzilor şi după ultima şedinţă din acest an, însă există riscul ca ţinta de inflaţie să fie ratată dacă leul se depreciază mult sau preţurile administrate cresc. Oricum, o înăsprire a politicii monetare s-a observat deja. BNR spune că a întărit rolul de semnal al dobânzii de politică monetară. Degeaba este aceasta la un nivel de 7% dacă sterilizarea pieţei se face la o dobândă mai mică. La începutul săptămânii, banca centrală a cumpărat tot ce-au oferit băncile la o dobândă fixă de 7%”, a mai explicat Dumitru.
Economistul UniCredit România, Rozalia Pal, consideră că BNR va menţine rata dobânzii la nivelul actual până la jumătatea anului viitor. “Banca centrală monitorizează foarte strict piaţa, noi credem că există în continuare presiuni de creştere a ratei dobânzii cheie, însă acestea se vor materializa doar dacă inflaţia depăşeşte pragul maxim de 5% stabilit pentru 2007. Inflaţia este, la rândul său, afectată de curs. Noi ne aşteptăm la un curs al leului de 3,32 lei/euro la sfârşitul anului, ţinând cont şi de volatilitatea din piaţă, care poate provoca aprecieri sau deprecieri bruşte ale monedei”, a mai spus Pal, pentru NewsIn.
“Mesajul transmis de BNR denotă încrederea deosebită a băncii centrale în atingerea obiectivului de inflaţie, în ciuda urcării viguroase a acestui indicator în august şi a faptului că este posibil să vedem inflaţia depăşind pragul de 5% în lunile septembrie şi octombrie”, a declarat economistul şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, pentru NewsIn. Acesta a adăugat că este prematur să se pronunţe asupra deciziei BNR în cadrul ultimei şedinţe de politică monetară din acest an.
Şi economistul şef al BCR remarcă o modificare a comportamentului în piaţă al băncii centrale, prin majorarea dobânzilor pentru depozitele overnight, a celor plasate la o lună şi la trei luni, cu aproximativ 0,25%, tocmai din cauza presiunilor inflaţioniste, în ciuda menţinerii dobânzii de politică monetară.
“O eventuală modificare a dobânzii cheie pe 31 octombrie nu ar avea un impact imediat asupra inflaţiei în acest an, însă o posibilă majorare ar uşura, probabil, atingerea ţintei de inflaţie din 2008”, a mai spus Anghel.
Economistul şef al ABN Amro Bank România, Radu Crăciun, estimează că banca centrală ar putea majora dobânzile în cadrul întâlnirii de la sfârşitul lunii octombrie, dar a menţionat că o astfel de decizie “depinde în primul rând de nivelul inflaţiei şi de evoluţia, în următoarea lună, a cursului de schimb”.
Spre deosebire de ceilalţi analişti, vicepreşedintele Chartered Financial Analyst (CFA), Dragoş Cabat, consideră că “BNR ar fi trebuit să ridice ratele dobânzilor cu cel puţin 0,25% şi că banca centrală ar putea opera, în octombrie, o majorare cu până la 0,5% a dobânzii de politică monetară”. “Politica BNR este prudentă, de aşteptare, însă am observat ce s-a întâmplat în Statele Unite, pentru că Federal Reserve a aşteptat prea mult înainte să urce dobânzile. Probabil că BNR s-a temut că, printr-o nouă majorare, va ajuta leul să crească faţă de euro, ceea ce ar fi anormal. Moneda trebuie să se păstreze aproape de valoarea reală”, a mai spus Cabat. Analistul a mai apreciat că BNR va menţine rezervele minime obligatorii, “mai ales din cauza avansului puternic al creditării populaţiei, care periclitează ţinta pentru inflaţie”.
Decizia consiliului de administraţie al BNR nu a surprins, a spus economistul şef al BRD SocGen, Florian Libocor. “Adoptarea unei poziţii complet neutre, prin decizia de menţinere a condiţiilor de politică monetară, indică existenţa unei probleme cu rădăcină triplă”, a spus Libocor pentru NewsIn.
Incertitudinea evoluţiei mediului economic exterior, determinată de criza creditului din Statele Unite, şi implicaţiile ei asupra economiilor europene, turnura procesului de dezinflaţie din România şi ceea ce Libocor consideră a fi “gestiunea eronată a componentei dobândă a politicii monetare din ultimele trei trimestre” construiesc aşa numita rădăcina a problemei.
Libocor critică reducerea accelerată a dobânzii de politică monetară, de la începutul anului, bazată pe accentuarea procesului de dezinflaţie, “care a avut drept motor aprecierea rapidă şi aproape nefundamentată economic a monedei naţionale”.
Astfel, el consideră că problemele cu care se confruntă banca centrală sunt deficitul extern mare, întreruperea procesului de dezinflaţie şi riscul dezechilibrelor din piaţa muncii.
“Cred că revizuirea în sus cu 0,50 de puncte procentuale a dobânzii de politică monetară va fi necesară şi se va decide în ultima şedinţă de politică monetară din acest an. În funcţie de contextul intern şi de conjunctura internaţională, dobânda de politică monetară ar putea să crească încă o dată în primul trimestru al anului viitor, însă doar cu 0,25 puncte procentuale”, a mai spus Libocor.
El crede, însă, că este improbabil ca banca centrală să micşoreze în octombrie rezervele minime obligatorii, chiar dacă o astfel de decizie “este mai mult decât necesară”.
Banca Naţională a României a menţinut, miercuri, dobânda de politică monetară la 7% pe an şi a ţinut să remarce înrăutăţirea perspectivelor privind inflaţia pe termen scurt, pe fondul prelungirii impactului secetei şi incertitudinilor legate de evoluţia cursului de schimb.
BNR menţine astfel, în a doua şedinţă consecutiv, rata dobânzii cheie la 7%, după ce în prima jumătate a anului a operat patru scăderi succesive ale dobânzii de politică monetară, de la 8,75% la 7% pe an.
La începutul acestei săptămâni, Banca Naţională a României a atras toată suma de 4,815 miliarde lei (1,42 miliarde euro) pe care s-au oferit să o plaseze 17 bănci comerciale în depozite cu scadenţă la două săptămâni, la o dobândă anuală fixă de 7%, egală cu cea de politică monetară.
BNR a reînceput să atragă excesul de lichiditate din piaţă în depozite cu o dobândă fixă, egală cu cea de politică monetară, după ce timp de 11 săptămâni a atras aceşti bani la dobânzi ce variau de la o bancă la alta. Spre deosebire de prima parte a anului, în care folosea dobânda cheie pentru remunerarea leilor în exces atraşi în depozite la o lună, banca centrală păstrează, în prezent, aceşti bani în depozite la două săptămâni.
Faptul că banca centrală atrage bani pe perioade mai scurte de timp permite băncilor să îşi controleze mai bine lichidităţile, susţin analiştii şi dealerii din piaţă.
Sursa: NewsIn
Sursa: The Money Channel
