În prezent, resursele de finanţare în valută atrase de bănci, care au scadenţa reziduală de peste doi ani, sunt de circa 2 miliarde euro, potrivit unor experţi din mediul bancar, din care băncile nu vor mai trebui să ţină la banca centrală 40%, după intrarea în vigoare a deciziei.
Analiştii au estimări diferite, însă, asupra sumelor pe care decizia de marţi a BNR le va lăsa, din mai, la dispoziţia băncilor, dar atrag atenţia că este vorba de sume mici, deoarece finanţările pe termen lung atrase în prezent de bănci sunt reduse.
“Nu este o sumă foarte mare, vorbim de aproximativ 500 de milioane euro, în condiţiile în care majoritatea pasivelor atrase sunt pe termen scurt”, a estimat, penru NewsIn, consultantul financiar Bogdan Baltazar.
Economistul şef al BRD SocGen, Florian Libocor, a explicat că majoritatea depozitelor atrase în prezent de bănci sunt pe termen scurt, de circa 3 luni, iar finanţările acordate de băncile mamă băncilor locale sunt în mare parte pe cel mult un an, nu pe doi.
“Gestul BNR e simbolic, iar impactul va fi la fel de simbolic, deoarece majoritatea surselor de finanţare folosite de bănci sunt pe perioade scurte de timp”, a spus Libocor, pentru NewsIn.
Cu timpul, însă, băncile vor încerca să îşi rescadenţeze resursele atrase pe termen scurt şi mediu şi să le transforme în pasive pe termen lung, susţin cei mai mulţi analişti.
“Nu este important efectul imediat, ci cel pe termen mai lung.
Ca urmare a deciziei, băncile vor face un transfer al scadenţelor către cele pe termen lung”, consideră economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.
El se aşteaptă ca Banca Naţională a României (BNR) să reducă rezervele minime obligatorii la pasivele în valută, de la nivelul actual de 40%, însă “în funcţie de cât de repede va reuşi piaţa să absoarbă aceşti bani”.
Pe termen scurt, impactul în piaţă al scăderii RMO, subliniază mulţi economişti. “Chiar şi guvernatorul BNR dăduse semnale în această privinţă”, a spus Nicolaie Alexandru Chidesciuc, senior economist al ING Bank România, pentru NewsIn.
Decizia de marţi a BNR reprezintă, pentru multţi analişti, un prim efect concret al acordului de finanţare dintre România şi organismele internaţionale, în principal FMI şi Comisia Europeană, asupra politicii monetare.
“Decizia băncii centrale în această şedinţă sugerează că a fost o precondiţie pusă de FMI în acordul cu România, pentru că mai este o şedinţă de politică monetară până pe 23 mai, când intră în aplicare decizia BNR”, a subliniat Chidesciuc.
Însă efectele deciziei de politică monetară de marţi vor fi vizibile abia peste un an, spune economistul şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel.
“Mare parte din resurse vor fi transferate pe termen lung, iar în 2010 nu vom mai mai avea probleme cu plata datoriilor ajunse la scadenţă. Agenţiile de rating au susţinut până în prezent că principala problemă a României este datoria pe termen scurt, care se va modifica însă de acum înainte”, a explicat Anghel, pentru NewsIn.
El consideră că actualul mod de calcul este “o apropiere de modul de calcul pentru rezervele minime obligatorii aferente pasivelor astrase în lei”.
“În rezerva valutară a BNR, cel mult 3 miliarde euro reprezintă bani atraşi de la bănci pentru pasive cu scadenţa peste un an. Nu se ştie cât exact reprezintă pasivele cu scadenţa peste 2 ani, însă mai sunt şi aproximativ 3 miliarde de euro ca bani atraşi de la bănci pentru pasivele pe termen scurt, iar scadenţa pentru o parte din aceste resurse ar putea fi modificată”, a arătat Anghel.
Următoarea şedinţă de politică monetară va aduce, în opinia celor mai mulţi analişti, şi o reducere a dobânzii cheie, de la nivelul actual de 10% pe an.
“Percepţia faţă de România s-a îmbunătăţit după acordul cu FMI, iar dobânzile din piaţă converg către dobânda cheie, chiar şi cele pentru depozitele pe o lună, după scăderile din ultimele zile”, subliniază Ionuţ Dumitru.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a luat, marţi, o primă decizie semnificativă după anunţarea acordului cu FMI, reducând la zero rezervele minime obligatorii impuse băncilor pentru pasivele în valută cu scadenţa reziduală de peste doi ani.
Măsura de excludere de la calculul pasivelor în valută pentru rezervele minime obligatorii a celor pe termen lung a fost, de altfel, anunţată săptămâna trecută de guvernatorul Mugur Isărescu.
Joia trecută, Isărescu a declarat că ar fi înţelept ca BNR să excludă la calculul pasivelor pentru rezervele minime obligatorii cele pe termen lung. “În acest fel, ajutăm şi finanţarea pe termen lung, ce va susţine creditarea, şi reducem disconfortul băncilor să aibă pasive pe termen scurt”, a spus guvernatorul BNR.
El a precizat, totodată, că printr-o astfel de modificare a bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii, s-ar reduce nivelul acestora. În aceste condiţii, rezervele minime ar putea chiar să rămână la nivelul de 40%, la valute. “Chiar dacă rămânem la 40% (din pasivele în valută n.r.), dar excludem liniile de finanţare pe termen lung, tot vorbim de o reducere foarte mare”, a mai spus Isărescu.
Rezervele minime obligatorii percepute de BNR băncilor comerciale au fost menţinute la 18% din pasivele din lei şi de 40% din cele în valută, cel mai mare nivel din UE şi unul din cele mai ridicate din lume, însă diferenţierea între resursele pe termen lung atrase de bănci în valută de cele pe termen scurt va reduce rezervele valutare internaţionale administrate de BNR, în care rezervele minime obligatorii ale băncilor reprezintă, în prezent, circa 40% (în jur de 12 miliarde euro).
Reducerea rezervelor ar urma să fie compensată, însă, de banii din pachetul de finanţare de 20 miliarde euro obţinut săptămâna trecută de la FMI, Comisia Europeană, BERD şi Banca Mondială. Prima tranşă de 5 miliarde de euro de la FMI vaintra după ce acordul de finanţare cu România va fi aprobat de boardul Fondului, în următoarele săptămâni.
BNR a anunţat, de altfel, că reducerea la zero a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută cu scadenţă reziduală mai mare de doi ani intră în vigoare începând cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2009, adică după intrarea primei tranşe de la FMI.
Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea dobânzii cheie la 10% pe an.
Sursa: The Money Channel
