Decizia luată joi de către BNR este a şaptea majorare consecutivă a ratei dobânzii de referinţă, şi vine pe fondul încercărilor repetate, şi sub diverse forme, ale Băncii Naţionale de a restricţiona ritmul de creştere al creditării.
Majorarea veniturilor peste nivelul productivităţii şi ritmul de creştere a creditelor sunt principalele motive identificate de Banca Naţională ca responsabile pentru menţinerea inflaţiei la peste 8,6% în luna iunie. Deasemenea, BNR avertizează că inflaţia va continua să crească şi în iulie din cauza majorării preţurilor administrate.
Vestea bună este că din august BNR se aşteaptă la o temperare a inflaţiei datorată în mare parte efectului de bază şi menţinerii restrictivităţii condiţiilor monetare. Totodată Banca Naţională avertizează că riscurile macroeconomice s-au amplificat în special pe partea de venituri şi de cheltuieli bugetare. Acestea ar putea fi adâncite de incertitudinile din mediul economic internaţional.
Consiliul de administraţie al Băncii Centrale consideră că este esenţial să nu existe relaxări ale politicilor salariale şi fiscale.
Banca Naţională va monitoriza cu vigilenţă evoluţiile macroeconomice şi este gata să utlizeze întregul set de instrumete aflate la dispoziţia sa pentru a contracara presiunile inflaţioniste. În cadrul consiliului de administraţie de joi , BNR a realizat o evaluare preliminară a reperelor de care va ţine cont pentru stabilirea ţintei de inflaţie pentru 2010. Aceasta va fi anunţată după finalizarea consultărilor cu Guvernul.
Dacă guvernul nu anunţa majorarea salariului minim la 540 de lei din octombrie şi a pensiilor în noiembrie, BNR nu era nevoită să majoreze dobânda de politică monetară, crede fostul ministru de finanţe, Ionuţ Popescu. În opinia sa, hotărârile Executivului au pus şi mai multă presiune asupra inflaţiei şi implicit asupra Băncii Naţionale.
“”Dacă n-ar fi existat acea majorare a salariului minim, anunţată de creşterile de pensii, înclin să cred că Banca Naţională era tentată să menţină rata dobânzii până spre sfârşitul anului. În acest moment Banca Naţională se uită mai mult spre inflaţie decât spre deficitul de cont curent. Semnalul pe care îl transmite este că vrea dobânzi mai mari şi o viteză de creştere a creditării mai mică”, apreciază în acest sens fostul ministru de Finanţe, Ionuţ Popescu.
Dacă majorările anterioare au avut un impact limitat asupra creditării, băncile reuşind să acopere costurile, de la această majorare, consideră preşedintele CEC Bank, Radu Graţian Gheţea, băncile se vor vedea constrânse să meargă în aceeaşi direcţie cu BNR.
“Acesta este pragul începând de la care băncile vor merge în acelaşi ritm ca BNR. Acum foarte multe bănci au ajuns la limita suportabilităţii unor cheltuieli. De acum, pe măsură ce BNR va opera majorări de dobândă se va resimţi imediat”, a spus acesta.
Decizia a avut un impact imediat pe piaţa valutară, unde leul s-a apreciat până la maximul acestui an, de 3,51 de lei pentru un euro.
Consiliul de Administraţie nu a discutat joi despre noul regulament de creditare.
Sursa: The Money Channel
