# Cinteza spune ca o analiza BNR a unui portofoliu de credite contractate in perioada in care euro era cotat la 3,1-3,2 lei a aratat ca foarte multi dintre acesti clienti au inceput sa nu mai plateasca. „Ceea ce ne ingrijoreaza este creditul de consum in valuta, unde am intalnit cele mai multe cazuri de neplata”, declara oficialul BNR.
„Noi asta vrem: sa constientizam debitorul, prin proiectul de regulament pe care il discutam in acest moment cu bancile, ca exista riscul ca intr-un viitor, nu stim cand, sa nu mai poata plati. De aceea am dorit sa obligam bancile sa prezinte debitorului doua scadentare. Unul normal, cu situatia cand el contracteaza creditul si unul cu un posibil soc pe care el l-ar intampina in viitor. Am introdus astfel stress-testul, adica o simulare, o incercare de a identifica limitele pe care le poate suporta un debitor in cazul aparitiei unor socuri”, explica Cinteza.
O alta motivatie pentru noul regulament sunt fraudele, in principal cele cu documente false, a caror frecventa a inceput sa capete un caracter de tentinta. Cinteza arata ca nu este vorba doar despre falsificarea adeverintelor, ci si la salarii nereale sau majorate pentru o scurta perioda de timp.
„A doua problema pe care vrem sa o rezolvam prin acest proiect este sa eliminam cazurile in care se prezinta adeverinte
Bursa scrie despre efectele introducerii noilor reglementari BNR privind creditarea asupra pietei imobiliare: „Dai in credit, crapa casa”. Dorin Cojocaru, senior partener al firmei de consultanta DTD Advisory spune ca implementarea noilor norme BNR va avea un efect limitat asupra preturilor de vanzare a imobilelor, mai mult urmand sa fie afectata ramura constructiilor.
Pe de alta parte, directorul de dezvoltare de la Euroest, Calin Clinciu crede ca o posibila scumpire a imprumuturilor, ca urmare a introducerii noilor norme, va limita in special cererea de apartament vechi, care oricum au niste preturi „aberante”. Directorul general al Bancii Comerciale Carpatica, Nicolae Hoanta vede ca efect o diminuare a accesibilitatii creditelor, ceea ce va determina o scadere a cererii de locuinte.
Ziarul Financiar incearca sa ofere raspunsul la intrebarea: „Daca am bani, rambursez anticipat creditul sau nu?”. Publicatia pleaca de la exemplul unui credit de 10.000 euro, contractat pe 10 ani, presupunand ca, dupa doi ani, clientul vrea sa ramburseze in avans cei 9.000 de euro ramasi din credit. Practic, oportunitatea achitarii creditului este analizata fata in fata cu veniturile pe care le-ar putea aduce investirea celor 9.000 de euro.
Daca ar rambursara anticipat creditului, clientul ar economisii 4.000 euro, reprezentand dobanzi si comisioane pe care le-ar fi platit in urmatorii 8 ani ai imprumutului. In aceste conditii, arata ZF, daca ar vrea sa investeasca aesti 9.000 de euro, profitul ar trebui sa fie de peste 4.000 de euro pentru a se justifica alegerea. „Asta ar insemna un randament anual de peste 5,5% la suma de 9.000 euro, net de orice alt cost al investirii banilor, (…) insa optiunea de a investi presupune asumarea riscului de a inregistra pierderi”, noteaza ZF.
„Raspunsul la intrebarea din titlu se rezuma la faptul ca trebuia luat in calcul costul de oportunitate al comisioanelor si ca de la un risc practic zero – aferent rambursarii creditului, trebuie asumat un risc mai mare pentru a avea castiguri”, concluzioneaza ZF.
Sursa: Banking News
