„Banii de subzistenta se scad din venitul imprumutatilor”, titreaza Cotidianul. In aceeasi nota, Curierul National anunta pe prima pagina: „BNR pune cheltuielile in gradul de indatorare”, iar Evenimentul Zilei furnizeaza informatia sub titlul „Creditele, calculate in functie de cosul zilnic”. Ziarul Financiar este mai tehnic: „Noul regulament de creditare al BNR: criterii mai stricte de acceptare a veniturilor in locul plafoanelor de indatorare”.
„BNR cere bancilor sa ia in considerare la stabilirea venitului net al imprumutatului faptul ca acesta trebuie ca, pe langa achitarea ratelor credit, sa mai si supravietuiasca si sa plateasca alte facturi. Noul regulament de creditare aprobat de BNR stabileste obligatia institutiilor de credit de a include in reglementarile interne categoriile de cheltuieli care se deduc din veniturile eligibile pentru determinarea gradului total de indatorare. (…) Desi regulamentul nu mentioneaza angajamentele de plata, se intelege ca trebuie cuprinse cel putin suma facturilor lunare si alte obligatii certe, periodice”, scrie Cotidianul.
„Inainte de a da un credit, bancile vor estima cat cheltuiesc clientii pe mancare, imbracaminte, produse de ingrijire personala si utilitati”, explica mai punctual Evenimentul Zilei. „Astfel se vor putea determina veniturile nete la care se vor raporta cand vor calcula ratele maxime pe care le poate contracta un client sau o familie”.
Daca principiul este clar, in practica lucrurile nu stau la fel. „Bancile le-ar putea cere clientilor facturile la utilitati, dar nu si bonurile de la supermarket”, scrie Evenimentul Zilei. Potrivit reprezentantilor Volksbank si Credit Europe Bank, bancherii „vor merge pe estimari, utilizand datele de la Institutul National de Statistica”.
„Gradul de indatorare nu va mai fi calculat la totalul veniturilor familiale, ci la nivelul rezultat dupa scaderea anumitor cheltuieli”, precizeaza Ziarul Financiar. Potrivit regulamentului BNR, vor fi scazute „cel putin cheltuielile de subzistenta si celelalte angajamente de plata, in afara creditului”. ZF noteaza ca regulamentul nu mentioneaza clar care sunt angajamentele de plata, insa se intelege ca „trebuie cuprinse cel putin suma facturilor lunare sau alte obligatii certe, periodice”.
In normele proprii pe care le vor elabora, bancile vor trebui sa includa veniturile considerate eligibile, pe categorii de clienti, precizeaza ZF. De asemenea, vor trebui statiliti „coeficienti de ajustare in functie de gradul de certitudine si de caracterul de permanenta ale veniturilor”, pe care ii vor reevalua periodic.
In aceleasi context, efectelor generate de eliminarea restrictiilor de creditare, Capital scrie ca „bancile vor introduce o clasificare a clientilor pe grupe, pentru fiecare existand conditii speciale de creditare”. „Grupa de risc va dicta pretul creditului”, titreaza publicatia.
Vor exista patru astfel de categorii. Primele doua sunt ‘afluent customers’ (clienti cu venituri mari) si clientii de grup (angajati ai companiilor locale puternice sau multinationale). Clientii din aceste categorii vor beneficia de dobanzi mai mici, avans redus si grad de indatorare mai ridicat. A treia categorie este cea a studentilor, scrie Capital, segment de clientela care abia de acum incepe sa se constitue. A patra categorie, si cea mai larga, este cea de ‘mass-market’.
Sursa: Banking News