La capitolul economisire, „leul promite mai mult in perioada urmatoare”, scrie Cotidianul. Iar motivul este trendul de apreciere pe care se afla moneda nationala, „argumentele pentru intarirea leului in perioada imediat urmatoare si pe termen de un an fiind mult mai numeroase decat cele in sens contrat”.
Astfel, Cotidianul noteaza ca analistii „prevad in continuare o moneda nationala care se va afla sub presiunea aprecierii constante sub impactul fluxurilor de capital straine care vor intra in economia romaneasca, urmare a aderarii la Uniunea Europeana si a investitiilor straine directe”.
„In ciuda restrictiilor Bancii Nationale, euro ramane moneda creditului”, subliniaza pe de alta parte Cotidianul, acest trend urmand sa se intareasca „fie si numai ca efect al procesului de convergenta care urmeaza sa se desfasoare imediat dupa 1 ianuarie 2007”.
Cotidianul noteaza insa ca, in aceste conditii, suntem „la mana lui Trichet (n.r. guvernatorul Bancii Centrale Europene)”. Dobanda de referinta a euro este in crestere (3,25%), iar pentru anul viitor se asteapta un maxim de 3,75%. Iar „majorarile dobinzilor de referinta la euro se regasesc aproape automat in dobinzile imprumuturilor acordate de bancile comerciale din Romania”.
Acesta ar fi principalul argument „contra” monedei europene pentru credit, la care se adauga restrictiile BNR. Dintre cele „pro”, Cotidianul remarca in primul rand faptul ca „produsele de creditare in lei oferite de banci poarta inca dobinzi mai mari decit cele in valuta”. De asemenea, este mentionat „procesul de
Un alt element interesant in peisajul creditarii sunt monedele „exotice”: francii elevetieni si yenii japonezi. In acest caz este vorba despre „mirajul dobanzilor”, dupa cum subliniaza Cotidianul, clientii fiind atrasi de dobanzile inferioare celor in euro. Publicatia arata insa care sunt „riscurile monedelor exotice”.
„Este vorba in primul rind despre raritatea celor doua monede, cu siguranta cei imprumutati trebuind sa accepte pentru rambursarea imprumuturilor cursurile de schimb afisate de banca ce se pot dovedi la un moment dat dezavantajoase si care pot anula avantajul relativ al unei dobinzi mai joase. In al doilea rind, exista pericolul aprecierii considerabile a monedelor in cauza, sau al majorarii dobinzilor pe pietele de referinta, aspecte mult mai imprevizibile decit in cazul euro de pilda”, scrie Cotidianul. In aceste contidii, imprumuturile in yeni sau franci „sunt recomandate doar nerabdatorilor”.
„Costul total al creditului va include absolut toate costurile pe care clientul le suporta”, titreaza Ziarul Financiar in pagina 4. Acestea sunt noile reglementari ale BNR, ce vor intra in vigoare de luni. Acest „cost total al creditului” este insa „o notiune fara un inteles exact”, apreciaza ZF. Motivul, explica publicatia, este faptul ca norma BNR „contine in mod voit o formulare larga”.
„Ca spirit al normei, costul total trebuie sa includa toate costurile pe care le suporta debitorul si pe care nu le-ar fi avut daca nu contracta creditul”, declara pentru ZF Angela Dimonu, seful serviciului de reglementare Activitati Financiare si IFN-uri. Insa modul in care se vor face calculele „ramane la latitudinea bancii”, noteaza ZF. „Ne asteptam ca bancile sa vina cu noi inventii si de aceea nu am dat o enumerare exhaustiva a costurilor care trebuie incluse”, explica Angela Dimonu.
Calculul capacitatii de indatorare va fi mai complicat, considera ZF, „intrucat la costul creditului ar trebui luate in calcul, pe langa principal, dobanda si alte costuri, precum politele de asigurare sau comisioanele percepute”.
O alta situatie delicata este cea a creditelor cu dobanda fixa si scazuta in primii ani, ulterior acesta fiind variabila. In situatia in care aceasta creste cand devine variabila, „clientul ar putea sa se vada pus in situatia de a plati rate mai mari, care sa depaseasca si plafonul de 40% din vanituri”, apreciaza Ziarul Financiar. Referitor la aceasta problema, reprezentantul BNR precizeaza ca: „bancile ar trebui sa asigure respectarea cerintelor atat privind gradul de indatorare atat in momentul acordarii creditului, cat si ulterior”.
Sursa: Banking News
