Care este motivul pentru care ne-am îmbogăţit aşa de repede? Dacă ne uităm mai în detaliu asupra structurii averii populaţiei, vedem că mai puţin de 200 de miliarde reprezintă active financiare, adică bani sau alte instrumente financiare, precum depozite bancare, acţiuni în cadrul societăţilor comerciale sau acţiuni la bursă. Faţă de 2002, averea financiară a românilor a sporit mult mai puţin în comparaţie cu averea totală, ceea ce ne duce la concluzia că cea care a contribuit cel mai mult la sporirea avuţiei au fost şi vor fi în continuare activele imobiliare.
Fie că este vorba de terenuri, case sau apartamente, creşterea constantă şi semnificativă a preţurilor acestora ne face să devenim mai bogaţi, ani de ani, fără să facem nimic. Iată de ce investiţiile în imobiliare sunt considerate cea mai profitabilă formă de economisire de către români. În acelaşi timp, potrivit calculelor efectuate de bancheri, dezvoltatorii imobiliari, adică cei care construiesc clădiri de birouri, centre comerciale, hale industriale, case sau ansambluri rezidenţiale au o marjă a profitului ce ajunge la 300%, ceea ce este cu adevărat impresionant dacă ne gândim că acest câştig se poate obţine în numai doi ani, timp în care se realizează în medie un proiect imobiliar.
Averea ne creşte, însă şi riscurile se măresc, ne avertizează specialiştii. O primă problemă se pune dacă, la fel ca în cazul crizei imobiliare din America, şi ţara noastră se confruntă cu un bubble imobiliar, adică o creştere artificială a preţurilor, peste valoarea lor reală. Riscul ar fi ca, peste câţiva ani, atunci când oferta de imobile de pe piaţă va satisface cererea, să se producă o scădere importantă a preţurilor. Răspunsul la întrebarea dacă avem un bubble imobiliar în acest moment în România este unul greu, însă Sergiu Oprescu, preşedintele Alpha Bank, una dintre cele mai active bănci pe piaţa imobiliară, crede că nu. El spune că preţurile imobilelor vor mai creşte, întrucât încă nu există suficiente oferte de imobile care să satisfacă cererea, dar va urma şi o perioadă de consolidare, însă abia peste câţiva ani.
Un alt risc important ar fi cel al unei crize financiare, abia declanşată în SUA şi Europa şi care ameninţă acum şi ţara noastră, odată cu devalorizarea puternică a leului în raport cu euro. Criza cursului valutar nu a fost negată nici măcar de guvernatorul BNR Mugur Isărescu, întrucât aceasta ar putea avea efecte drastice, inclusiv pe piaţa creditelor imobiliare, o piaţă abia la început şi de la care se aşteaptă un boom în următorii ani. Se ştie că dezvoltarea pieţei imobiliare va depinde într-o tot mai mare măsură de finanţarea bancară.
În acelaşi timp, o mare parte din finanţări, dar mai ales din credite, sunt în valută, întrucât dobânzile sunt mult mai mici, iar valoarea împrumuturilor este foarte mare. Astfel încât o devalorizare cu peste 15% a monedei naţionale are un impact foarte mare asupra ratelor pe care le plăteşe o persoană pentru un credit imobiliar, dar şi pentru o firmă implicată într-un proiect imobiliar şi a cărei venituri sunt în lei. Deocamdată însă aceste şocuri sunt absorbite fără probleme, datorită câştigurilor mari obţinute de dezvoltatori, dar şi de majorarea veniturilor populaţiei.
Sursa: Ghiseul Bancar
