Este vorba, pe de o parte, de o piaţă specializată a creditelor acordate celor care nu se încadrează în condiţiile standard de creditare, mai precis cei care nu-şi pot dovedi veniturile sau care au cazier financiar (întârzieri sau neachitarea unor împrumuturi) şi, pe de altă parte, de împrumuturile ipotecare a căror garanţie se bazează pe creşterea în timp a proprietăţilor imobiliare.
Numai că, spre deosebire de pieţele emergente, precum România, unde valoarea imobilelor este, în mod natural, subapreciată, pe pieţele dezvoltate preţul imobilelor cunoaşte nu doar aprecieri ci şi deprecieri. Motiv pentru care, după o perioadă de câţiva ani de apreciere puternică a preţurilor caselor în SUA, corelată cu scăderi de dobânzi la credite, a urmat perioada de prăbuşire, însoţită, de data aceasta, de majorarea dobânzilor. Fapt pentru care valoarea ipotecilor constituite de persoanele care au luat credite a scăzut dramatic, ceea ce a determinat băncile să majoreze dobânzile iar ratele lunare de plată au urcat substanţial. Fenomenul în lanţ a provocat un şoc puternic beneficiarilor acestor tipuri de credite, în general persoane cu venituri reduse sau medii, care nu au mai putut astfel să-şi ramburseze creditele.
Există acest pericol şi în România? Din câte se pare, datorită faptului că ţara noastră este încă subdezvoltată în privinţa serviciilor financiare, ceea ce înseamnă că încă foarte puţini români, chiar dintre cei care şi-ar putea permite, şi-au făcut un credit, riscul este încă departe. În acelaşi timp, există încă o supraveghere destul de drastică din partea Băncii Naţionale, care a impus până de curând garanţii de 133% în cazul creditelor ipotecare, în ciuda faptului că preţul apartamentelor creşte anual în medie cu 30%. Măsuri care au păstrat creditele neperformante la niveluri mici, în ciuda exploziei volumului de împrumuturi din ultimii trei ani. Totuşi, în ultima perioadă apar tot mai multe semnale de alarmă. Banca Naţională relaxează condiţiile de creditare, conform normelor europene, iar nivelul garanţiilor şi a avansului necesar pentru un credit scad, ceea ce majorează riscul de credit. Volumul tot mai mare de credite înmulţeşte volumul datornicilor şi valoarea datoriilor, ceea ce nu face decât să creeze acea piaţă a creditelor riscante prezentă în SUA, dar şi în Anglia.
De ce au creditele un impact atât de mare asupra pieţelor financiare? Din cauza valorii mari a acestora. În România, de exemplu, valoarea creditelor contractate de populaţie şi firme la bănci a ajuns la peste 34 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din produsul intern brut a anului trecut. Numai în primele şase luni ale anului, românii au făcut credite de aproape cinci miliarde de euro. În acelaşi timp însă, valoarea restanţelor la credite s-a dublat, ceea ce poate constitui un semnal de alarmă.
Dacă la finalul anului trecut datoriile românilor la bănci erau de 123 de milioane de euro, acestea au crescut în prima jumătate a acestui an la 225 milioane de euro. Creşterea puternică a valorii datoriilor la bănci, cu toate că acestea reprezintă doar un procent nesemnificativ din totalul împrumuturilor, poate constitui un element de analiză, în actuala conjunctură economică, în care o serie de specialişti, inclusiv bancheri, consideră că piaţa imobiliară este ameninţată de un bubble al preţurilor, în timp ce piaţa creditelor imobiliare este aşteptată să explodeze în următorii ani.
Sursa: Ghiseul Bancar
