Leul în continuă depreciere, creşterea dobânzilor şi, nu în ultimul rând, perspectiva creşterii şomajului aduc în actualitate posibilitatea unei explozii a numărului de executări silite ale garanţiilor bancare. Deşi instituţiile de credit fac totul posibil pentru a evita această situaţie, fiind ele însele păgubite, o creştere se resimte deja şi probabil că va continua şi în 2009. Pentru clientul rău-platnic, intrarea în procedura de executare silită nu înseamnă neapărat doar pierderea locuinţei sau a terenului folosit pe post de garanţie. Conform normelor în vigoare, pot apărea situaţii, mai ales în actualele condiţii, când banca nu îşi recuperează creanţa prin vânzarea ipotecii, fiind îndreptăţită să continue procedura de executare silită cu alte bunuri ale rău-platnicului.
În fapt există trei ipostaze în care se poate afla clientul, după cum ne explică reprezentanţii unei bănci de top din România. „Dacă suma obţinută prin vânzarea garanţiei (apartamentul, casa sau terenul – n.red.) în cadrul procedurii de executare silită este mai mare decât creanţa băncii pentru care aceasta a demarat acţiunea de executare (adică suma neplătită din credit – n.red.), diferenţa rămasă se va distribui de către executorul judecătoresc/bancar către ceilalţi creditori înscrişi în procedură sau către debitor (omul care n-a plătit – n.red.) prin consemnarea acestei sume la dispoziţia acestuia“, spun specialiştii bancari.
Aceasta este situaţia fericită, când preţul de vânzare al garanţiei este mai mare decât suma datorată şi clientul primeşte înapoi diferenţa. Acest caz este însă mai greu de întâlnit, în condiţiile în care preţurile practicate pe piaţa imobiliară scad de la o zi la alta.
Sursa: The Money Channel
