Curierul National ne ofera parerile bancherilor vis-a-vis de aceasta probleme. „Cat timp nivelul acestui comision nu este unul exagerat, este necesar. Totodata, cat timp nu transforma clientul in prizonier, impunerea lui este justificata”, apreciaza fostul presedinte al CEC, Eugen Radulescu. Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor si actualul presedinte CEC, Radu Gratian Ghetea vede comisionul de rambursare anticipata si ca pe o masura de fidelizare a clientelei. „Altfel clientii ar avea tendinta de a pleca de la o banca la alta si nu mai e credit, e camata de pe o zi pe alta”, arata Ghetea.
In acest context, Curierul National noteaza faptul ca cei de la Comisia Europeana intentioneaza pentru anul viitor sa elimine acest comision pentru creditele de consum. „Daca e ordin, cu placere”, este pozitia presedintelui ARB referitor la acest subiect, insa atat Ghetea, cat si Radulescu apreciaza ca oficialii europeni nu vor recurge la eliminarea comisionului de rambursare anticipata, ci cel mult la limitarea lui.
In privinta nivelului taxei de plata anticipata, Eugen Radulescu crede ca un nivel de 1-2% „ar fi unul echitabil si ar acoperi cheltuielile bancilor rezultate din incalcarea de catre client a graficului de rambursare”. In prezent, noteaza Curierul, nivelui acestui comision practicat de bancile din Romania este de 2-5%.
Ziarul Financiar ne prezinta astazi „Bilantul oficial la pensiile private obligatorii dupa doua luni si jumatate”. Astfel, pana la 3 decembrie 2007, peste 2,6 milioane de salariati sub 45 de ani au aderat la unul dintre cele 18 fonduri de pensii private obligatorii. In privinta jucatorilor, ZF arata ca ING (875.872 semnaturi) si Allianz-Tiriac (665.832 semnaturi) s-au detasat puternic, impreuna detinand „aproape 60% din numarul total de clienti de pe piata”. Pe locul 3, Generali (244.333 semnaturi) a crescut distanta fata de locul 4, Aviva (209.282 semnaturi). Urmeaza in Top 10, in ordine, Interamerican (161.116), AIG (147.251), BT Aegon (76.668), BCR (70.449), BRD (64.961), Omniasig (39.508).
Tot ZF prezinta rezultatele unei simulari realizate de BNR, care analizeaza reactia companiilor nefinanciare la fluctuatii soc de curs si de dobanda: „cine pierde si cine castiga deca euro va ajunge la 4 lei”. Scenariul presupune o depreciere a leului cu 30%, pana la nivelul de peste 4 lei pentru un euro. In acest conditii, companiile cu activitati de import ar inregistra o scadere a profitului operational cu un miliarde euro (circa 0,99% din PIB).
„Studiul arata ca in cazul unei cresteri a cursului cu 20% (ceea ce ar presupune ca euro sa urce la 4 lei, plecand de la 3,3 lei, cat a fost cursul mediu in primele 11 luni ale anului), cele mai afectate 100 de companii ar acumula o pierdere de 6,7 miliarde de lei (aproape 2 mld euro), continua ZF, precizand ca in aceasta categorie intra in general importatorii. De cealalta parte, primele 100 de companii care ar beneficia cel mai mult de o crestere a cursului, exportatoarii, ar totaliza beneficii de 7,1 miliarde de lei (peste 2 mld. euro).
Sursa: Banking News
