Cine a testat în ultimele luni piaţa imobiliară, în căutarea unui apartament, a unui teren sau a unei case de construit, nu se poate să nu se fi închinat la noile preţuri. Ştacheta unui apartament vechi de două camere într-un cartier mărginaş al Bucureştiului s-a ridicat la 100.000 de euro, preţuri care concurează cu cele ale imobilelor din alte capitale europene, a căror suprafaţă şi calitate este cu mult peste cea a vechilor blocuri comuniste.
Aşadar, după cum avertizează, de o vreme încoace, specialiştii imobiliari şi bancherii, valoarea caselor vechi din România este supraevaluată şi există riscul ca în următorii ani preţurile să scadă semnificativ. De altfel, nu doar apartamentele vechi, ci şi cele nou construite, inclusiv vilele din cartierele rezidenţiale, au intrat într-un bubble al preţurilor prognozat a se sparge însă pe viitor. Însuşi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a declarat consternat de preţul pe care a trebuit să-l plătească pentru o vilă în cartierul bucureştean Băneasa destinată fiului său. Şi totuşi, nu a avut de ales şi a scos bani din buzunar şi de la bancă pentru a-şi mulţumi odrasla. Şi astfel am ajuns la cauzele scumpirilor.
Ca şi Isărescu, nici noi nu avem prea mult de ales atunci când sutem în situaţia de a ne cumpăra o locuinţă. Oferta este extrem de limitată pentru că în România încă nu se construieşte într-un ritm suficient de susţinut, nici măcar la nivelul anilor dinainte de 1989. În acelaşi timp, veniturile românilor sunt tot mai mari, iar valoarea investiţiilor creşte considerabil. Iar cei care nu au suficienţi bani pentru o casă, pot apela, tot mai uşor, la un credit bancar.
Zile trecute, încă o bancă importantă, UniCredit, a anunţat că relaxează condiţiile de creditare, după ce mai toate marile bănci, BCR, BRD sau Raiffeisen, au început să ofere credite mai mari încă de la finele anului trecut. Creditele relaxate au fost permise de Banca Naţională, paradoxal, exact în momentul în care izbucnea criza financiară mondială şi în timp ce oficialii băncii naţionale avertizau că politica monetară trebuie să rămână restrictivă.
Ca să vă faceţi o idee despre impactul pe care-l are relaxarea creditelor asupra consumului şi a preţului caselor, e suficient de menţionat că o persoană cu venituri peste medie, să spunem în jur de 1.000 de euro lunar, poate obţine acum un credit de peste 100.000 de euro, faţă de numai 60.000 de euro înainte. Aşadar, aproape o dublare a creditului.
Mai mult, acum nu mai este nevoie nici de avansul obligatoriu de minim 25% din preţul casei cumpărate sau construite. Fireşte, acesta este un lucru bun pentru noi, pentru că ne putem permite să ne cumpărăm o casă, fie ea scumpă. Însă în momentul când oferta de noi locuinţe va începe să acopere cererea iar creşterea dobânzilor va mai reduce din apetitul românilor pentru credite, preţurile vor scădea, mai cu seamă în cazul apartamentelor vechi.
Şi atunci s-ar putea să ne aflăm în situaţia în care să pierdem din valoarea casei cumpărate la suprapreţ. Până atunci însă, adică cel puţin în acest an, preţurile nu se vor opri din creştere, pentru că relaxarea creditelor este mult mai puternică decât creşterea dobânzilor.
Sursa: Ghiseul Bancar
