Astfel, atras de rata lunară relativ mică, un client poate cpnstata că, pentru un obiect de uz casnic a plătit, timp de cinci-şase ani, de câteva ori preţul obiectului, pentru că nu a fost atent la toate costurile implicate de credit.
În această perioadă, dar nu numai, românii sunt tot mai atraşi să cumpere pe credit, fie că este vorba de un credit de consum sau un card de credit. Mirajul sumelor mici rambursate lunar ne face să nu fim foarte atenţi la preţul real pe care îl plătim pentru cumpărături. În plus, pentru obiectele vândute în rate în magazine, cifrele sunt prezentate înţelător.
Rata lunară este scrisă vizibil, uneori ostantativ, în timp ce preţul real al obiectului şi Dobânda Anuală Efectivă sunt scrise cu litere mici, într-un colţ al etichetei. Eficenţa metodei evidenţierii sumei de plată în detrimentul preţului a facut ca aceasta să fie extinsă de unele bănci şi către produse mai sofisticate, precum credite ipotecare, fiind promovată suma pe care ar trebui să o plateşti zilnic dacă ai contracta un credit pentru locuinţă. Scoasă astfel din context, suma zilnică de plată pare mică, însă dacă o înmulţim cu 30 de zile şi privim şi preţul, perspectiva se schimbă.
Această metodă utilizată de bănci şi magazine pentru vânzarea creditelor şi a produselor este văzută de Banca Naţionala ca unul dintre elementele care pun piedică disciplinării populaţiei în privinţa îndatorării.
“Este posibil ca cea mai mare parte din populaţie să ia în calcul, la momentul deciziei de îndatorare, valoarea sumei lunare pe care o va avea de plătit şi mai putin preţul, respectiv rata dobânzii.
Tot mai multe magazine şi reclame la oferte de bunuri de consum pe credit pun în prim plan serviciul datoriei lunar în valori absolute şi în subsidiar este informaţia legată de rata dobânzii. În acest fel, venitul disponibil devine variabila de decizie pentru îndatorarea populaţiei cu putere semnificativ superioară ratei dobânzii pe care banca centrală încearcă să o influenţeze”, remarcă Banca Centrală într-o analiză privind impactul măsurilor de limitare a creditului către populaţie.
Pe de altă parte, chiar dacă s-ar uita la preţul creditelor, mulţi dintre clienţi s-ar înşela asupra nivelului real al acestuia, întrucât principala componentă a acestuia, dobânda, nu reflectă decât o parte din costul împrumutului. Astfel, în cazul creditelor de consum, a căror evoluţie accelerată şi structură dau motive de îngrijorere Băncii Naţionale, rata nominală a dobânzii reprezintă circa două treimi din preţul real, adică DAE.
Potrivit datelor BNR pe septembrie, DAE pentru creditele de consum în lei era de 16,8%, iar rata nominală a dobânzii 12,2%, reprezentând 72,3% din DAE. Pentru creditele de consum în euro, această pondere este mai ridicată, de 80%, cu rata dobânzii de 8,5% şi DAE 10,6%. Mai mult însă, de multe ori când băncile scumpesc credite noi, modifică mai puţin dobânda şi mai mult taxele şi comisioanele aferente împrumuturilor. Unul dintre exemplele în acest sens este modul în care au evolut dobânzile creditelor de retail în euro în luna octombrie. Atât dobânzile nominale la credite de consum, cât şi la cele pentru locuinţă au crescut cu 0,05 puncte procentuale, în timp ce DAE a urcat cu 0,35 puncte, respectiv 0,68 puncte procentuale.
Sursa: The Money Channel
