Peste mai puţin de o săptămână, odată cu moartea anunţată a creditului cu buletinul, intră în vigoare noile restricţii impuse pieţei îmrumuturilor. Deşi au fost amânate în mai multe rânduri, de la 22 octombrie, efectele lor vor fi resimţite de piaţă. Deunăzi, analistul şi bancherul Sergiu Oprescu declara că, pentru a putea accede la un credit care să-i permită cumpărarea unei garsoniere medii, de 50 metriu pătraţi, românul va trebui să aibă venituri însumând şase salarii medii pe economie, în creştere de la 4,8 în urmă cu trei ani.
În replică, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu se declară dezinteresat de aceste amănunte decretând sec: „Dacă românii nu pot justifica veniturile cerute, să-şi ia două-trei servicii”. Bancherul Sergiu Oprescu, vicepreşedintele Alpha Bank, spune că un doritor de credit imobiliar trebuie să aibă un venit lunar net de circa 50 milioane de lei vechi pentru a fi considerat eligibil.
Adrian Vasilescu a adăugat că „un român poate sa ia câte credite vrea, de orice natură. Important este ca ratele să nu depăşească 40% din veniturile sale lunare”. O altă condiţie foarte strictă impusă de BNR este aceea ca, înainte de obţinerea creditului, clientul să plătească un avans cuprins între 30-35%. Prin aceste bareme draconice, banca centrală speră să micşoreze ritmul de creştere al creditării, dar să echilibreze şi balanţa comercială, lovită din ce în ce mai tare de escaladarea importurilor, chiar şi la materiale de construcţii. Ca o ţintă conexă, tot în acest mod se speră şi în scăderea preţurilor la apartamente, prin diminuarea cererii.
Odată cu momentul 22 octombrie, romanii vor avea mult de pătimit dacă doresc să mai ia un împrumut de la o instituţie financiară. Deja celebrul credit doar cu buletinul îşi va da obşescul sfarşit. Dosarele pentru contractarea unui împrumt vor deveni un „pat al lui Procust” în care foarte puţini se vor putea strecura fără să li „se taie picioarele”. Cel mai trist este pentru tinerii care visau la o casă: practic, visul lor devine irealizabil, pentru a lua un astfel de împrumut ei trebuind să câştige minimum 50 milioane de lei vechi.
Nu mai este nevoie să amintim faptul că România înregistrează cel mai mare deficit de locuinţe din Europa. Cu toate acestea, banca centrală a decis să curme într-un mod mai mult de cât brutal creditul imobiliar, demersul său fiind motivat de influenţa din ce în ce mai negativă asupra deficitului comercial. Nu-i mai puţin adevărat, românii au ajuns să construiască mai mult cu materiale de import, ajungându-se până acolo încât din vest se importă chiar şi nisip şi pietriş. De materiale de finisaj, geamuri termopan, carămidă portantă sau alte asemenea repere, nici nu se mai pune problema să înregistreze exporturi mai mari ca importurile.
Vrei casă, ia-ţi trei joburi
Totuşi acest fapt nu poate justifica remarci cinice cum este cea venită de la consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, care recomandă românilor care vor să contracteze un credit imobiliar să-şi ia două-trei slujbe pentru a obţine venituri de minimum 50 milioane de lei.
Pentru că, fără aceşti bani, pot să-şi ia adio de la o casă construită sau cumpărată pe credit. Din cauza rigorilor impuse de BNR şi a preţurilor foarte ridicate ale locuinţelor, sunt puţini cei care mai speră că vor reuşi să ajungă la capătul acestui drum sinuos şi abrupt.
Venitul unei persoane care doreşte să contracteze un credit pentru achiziţia unui apartament de 50 metri pătraţi în Bucureşti trebuie să însumeze echivalentul a şase salarii medii, faţă de 4,8 salarii în 2003, a declarat recent bancherul Sergiu Oprescu, vicepreşedinte Alpha Bank. Mai concret, un doritor de credit imobiliar trebuie să aibă un venit lunar net de circa 50 milioane de lei vechi.
Prin noile măsuri, de o duritate demnă de perioada hiperinflaţiei, BNR se disculpă, dând vina pe preţurile de pe piaţa imobiliară, care au crescut foarte mult, şi pe faptul că raportul dintre cerere şi ofertă nu este direct proporţional. Ce ne facem însă cu acest raport în noua situaţie dată? Nu de alta, dar marile proiecte rezidenţiale presupun credite, aceleaşi credite care fac găuri în deficitul comercial. Iar firmele mari, cu bonitate financiară indiscutabile, nu pot fi convinse să renunţe la acest tip de dezvoltare a afacerii. Asta pe de o parte, iar pe de alta, numărul celor care vor mai putea să le devină clienţi se va înjumătăţi, ţinând cont de ponderea caselor cumpărare pe credit în total.
Oficialii BNR încearcă minimizarea efectelor normelor ce urmează să intre în vigoare în mai puţin de o săptămână. Vasilescu a adăugat că „un român poate să ia câte credite vrea, de orice natură. Important este ca ratele să nu depăşească 40% din veniturile sale lunare. BNR nu face calcule câte salarii îi trebuie creditorului pentru a-şi cumpăra o locuinţă”. Potrivit consilierului guvernatorului BNR, o altă condiţie foarte strictă impusă de BNR este aceea ca, înainte de obţinerea creditului, clientul să plătească un avans cuprins între 30-35%.
Potrivit unui raport al Erste Bank, în prezent, deficitul de locuinţe din România este de aproape 1,6 milioane de apartamente şi case. Pe de altă parte, acelaşi studiu plasează ţara noastră pe locul doi pe continent din punctul de vedere al costurilor pentru construcţia de locuinţe. Media europeană de locuinţe la o mie de locuitori se ridică la 450 de unităţi, în timp ce în România se înregistrează o medie de 347 de locuinţe la o mie de persoane.
Piaţa va continua să crească
Preţurile se menţin deosebit de ridicate, chiar dacă numărul ofertelor este într-o continuă creştere. Spre exemplu, la recentele manifestări expoziţionale pe profil imobiliar, cea mai ieftină garsonieră nu coboară sub 50.000 de euro. Dacă visaţi cumva la trei sau patru camere, trebuie să înmulţiţi oferta cu trei. În medie, o garsonieră în jurul sau în Bucureşti poate fi contractată cu aproximativ 50.000 euro, un apartament de două camere cu circa 80.000 euro, iar unui cu trei camere, cu 150.000 euro.
În opinia analiştilor, piaţa imobiliară va creşte pe măsură ce vom avea salarii mari, iar cererea trebuie să-şi găsească contrapartida într-o ofertă accesibilă.
Sursa: Curentul