O alta sursa de scumpire a imprumuturilor este deprecierea leului. „Pentru cei care au luat credite in euro, o astfel de depreciere a monedei nationale inseamna mai multi lei in plus la fiecare rata lunara. (…) Iar proportia celor care ar putea resimti astfel de evolutii ale cursului nu e deloc mica atunci cand vine vorba despre imprumuturile pentru locuinta”, scrie Business Magazin. Cifrele publicate arata ca valuta este aleasa in proportie de aproape 100% la BCR, BRD si Alpha Bank, 90% la Raiffeisen, in timp ce la Bancpost si Banca Transilvania procentele sunt mai mici, 70%, respectiv 60%.
In aceste conditii, riscul de nerambursare si exemplu crizei din Statele Unite incep sa se intrevada. Relaxarea normelor de creditare si boom-ul pietei imobiliare il determina pe analistul Dragos Cabat sa aprecieze in Business Magazin ca daca nu va exista o abordare atenta din partea bancherilor, „ajungem direct in America”. Publicatia noteaza insa ca riscurile unei crize imobiliare sunt reduse de faptul ca Romania nu dispune de instrumente financiare atat de dezvoltate precum in State. „Cel putin 1-2 ani de acum inainte nu vom asista la ceva similar cu ce se intampla in Statele Unite”, crede economistul-sef al BCR, Lucian Anghel.
In privinta riscului unui ‘bubble’ la nivelul preturilor de pe piata imobiliara, Rozalia Pal, senior economist la UniCredit Tiriac, spune ca nu exista semne clare in acest sens, in conditiile in care creditul imobiliar este sub nivelul din regiune. Business Magazin arata insa faptul ca cea mai mare parte a creditelor de nevoi cu ipoteca se indreapta catre achizitia de locuinte, ceea ce face ca statistica privind creditul imobiliar sa aiba cea mai relevanta. Alin Merer, directorul de marketing de la Volksbank estimeaza ca 90% din creditele de nevoi cu ipoteca sunt utilizate pentru achizitii imobiliare, in timp ce Gabriel Cretu de la OTP este mai temperat, vorbind despre un procent de 75%.
In aceste conditii, scrie publicatia, „numarul clientilor care vor avea de platit factura scumpirii creditelor si a unei eventuale caderi a leului pare mult mai mare decat se estima”. Bancherii nu cred insa in iminenta unei astfel de crize. „Chiar daca se va ajunge intr-o situatie in care cei care au luat bani cu imprumut pentru o casa sa nu ii mai ramburseze, bancile romanesti sunt suficient de solide pentru a se proteja de un astfel de pericol”, crede directorul ING, Misu Negritoiu.
Ultimele statistici BNR, date publicitatii ieri, par insa a intari temerile legate de riscurile de neplata. „Crestere-record a creditelor in valuta acordate populatiei”, titreaza Adevarul, „Intarirea leului a dublat creditul de retail in valuta”, anunta Ziarul Financiar, in timp ce Curierul National scrie despre „Loteria creditelor in valuta”. Situatia se prezinta astfel: creditul in valuta acordat populatiei a avansat foarte rapid in ultimele doua luni ale verii, in august dublandu-se fata de anul trecut, per total creditele in valuta au consemnat o crestere anuala reala de 73,2%, fata de 34,3% a celor in lei, astfel ca in luna august, creditul in valuta a redevenit preponderent in sistemul bancar, cu o pondere de 50,6%.
„Evolutia este determinata de noile conditii de creditare”, explica analistul Dragos Cabat in Adevarul. Publicatia noteaza ca, in ciuda scumpirii creditului in valuta ca urmare a deprecierii leului, acest tip de imprumuturi sunt preferate datorita dobanzilor mai mici. „In masura in care tendinta de depreciere a monedei in care populatia primeste veniturile fata de cea in care contracteaza creditele, se poate intra in incapacitate de plata, pentru ca s-ar putea sa nu poti achizitiona valuta necesara achitarii ratelor”, atrage atentia analistul sef al BRD, Florian Libocor, in Ziarul Financiar.
Pentru Eugen Radulescu, fostul presedinte CEC, acest avans al creditului in valuta arata ca oamenii sunt insuficient educati in privinta riscului creditarii. „In conditiile aprecierii leului, oamenii s-au dus spre valuta, crezand ca riscul de curs de valutar este mai mic decat riscul de dobanda, insa dobanzile nu s-au modificat mult, ba chiar mai mult s-au apropiat, in timp ce leul a inceput sa se deprecieze”, declara Radulescu in Curierul National.
Economistul sef al ING, Ciprian Dascalu considera ca acest avans al creditelor in valuta este ingrijorator in special pentru populatie. „Daca firmele pot acoperi creditele in valuta pentru ca au incasari in valuta, populatia nu, pentru ca majoritatea isi primeste salariile in lei”, declara Dascalu in Curierul National. Radulescu considera ca aceste evolutii care afecteaza creditele in valuta (cresterea dobanzilor si deprecierea leului) vor determina reorientarea romanilor catre imprumuturile in lei.
Ca de fiecare data, publicatiile economice prefateaza sedinta Consiliului de Admistratie al BNR, cu estimarile analistilor privind masurile care vor fi adoptate. De data aceasta, vocile spun ca unison ca Banca Nationala va mentine dobanda de politica monetara la 7%. „Analistii mizeaza pe mentinerea dobanzii-cheie la 7%”, titreaza Business Standard, in timp ce ZF scrie „BNR nu ridica azi dobanda, dar se va gandi mai mult sa o faca pe 31 octombrie, cred analistii”.
Sursa: Banking News
