Deşi există canale financiare care să permită transmiterea unei crize de lichidităţi din Europa în România, şansele ca aceasta să se declanşeze şi la noi în perioada următoare sunt extrem de mici. Cel puţin aceasta este părerea specialiştilor din zona bancară, care nu cad însă de acord cu termenul până la care România este în totalitate în afara oricărui pericol. Termenul este cuprins între 12 luni şi 3-4 ani.
Sfera instituţiilor de credit care ar putea întâmpina dificultăţi în perioada următoare este extrem de restrânsă, din mai multe motive. Pe de o parte, băncile europene care se confruntă la ora actuală cu o criză de lichidităţi nu au sucursale în ţara noastră, iar pe de altă parte băncile mamă care şi-au sprijinit filialele din România prin linii de creditare nu ar fi foarte tentate să îşi retragă susţinerea pentru acestea. „Nu trebuie să uităm că sectorul bancar românesc a fost unul din cele mai dinamice din Europa. Este greu de crezut că băncile-mamă, dacă se vor confrunta cu o criză de lichiditate, vor opta pentru restrângerea implicării pe piaţa românească, unde interesul lor este să-şi consolideze poziţia”, a comentat Radu Crăciun, analist ABN Amro.
De aceeaşi părere este şi economistul ING Bank România Ciprian Dascălu, pentru care evoluţia actuală a cursului valutar prevede intervenţia Băncii Centrale, ce va avea ca măsură stimularea economisirii. „Nu am auzit de nicio bancă cu prezenţă locală să fi avut o expunere mare la criza din SUA. Par destul de solide, având chiar loc de creştere, nefiind nicidecum în pragul falimentului”, a subliniat Dascălu.
În altă ordine de idei, cel puţin în accepţiunea analiştilor imobiliari, în România nu se poate vorbi de o supraevaluare a pieţei care să conducă la o criză a creditului ipotecar. Pentru aceştia, criza din SUA nu a fost determinată de o supraevaluare a pieţei, ci mai degrabă de creditele „sub standard” datorate suprasaturării pieţei. „În căutarea de noi clienţi, băncile comerciale şi-au relaxat condiţiile de acordare a creditelor ipotecare”, este de părere Radu Zilişteanu, purtător de cuvânt al Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare (ARAI).
Tot acesta consideră că sucombarea sistemului bancar autohton este exclusă în următorii 3-4 ani, în principal datorită prudenţei cu care tratează atât Banca Naţională, cât şi băncile comerciale creditele ipotecare. „Din punctul meu de vedere, comportamentul băncilor româneşti va fi unul destul de conservator. În acest moment, creditele sub standard sunt zero. Cel puţin 3-4 ani, piaţa românească nu se poate confrunta cu o criză a creditului ipotecar”, a mai comentat Zilişteanu.
Termenul înaintat de Zilişteanu este considerat de analiştii bancari prea îndepărtat pentru a se putea face astfel de aprecieri, dar în schimb se pot da asigurări că piaţa românească nu se va confrunta cu o criză de lichidităţi în următoarele 12 luni. În cazul unor retrageri masive, băncile ar putea depăşi situaţia prin decizia Băncii Centrale de a diminua rezervele pe care acestea sunt obligate să le păstreze la BNR. „Sistemul nostru bancar este excesiv de lichid. Băncile comerciale sunt obligate să ţină sume mari de bani la Banca Naţională. Este vorba de 40% pentru pasivele în valută şi 20% pentru pasivele în lei, procente fără pereche în Europa”, a afirmat Radu Crăciun.
Ultimul care a vorbit despre răsfrângerea crizei creditului ipotecar din SUA în România a fost ministrul finanţelor, Varujan Vosganian. Pentru acesta, din cauza gradului scăzut de participare a băncilor româneşti la intermedierile financiare, riscurile sunt scăzute, doar cursul valutar putând fi afectat în aceste condfiţii. „Singurele efecte care ar putea să apară ar fi pe cursul de schimb, dar atunci ar avea şi un impact pozitiv prin temperarea creşterilor de deficit comercial”, a punctat oficialul guvernamental.
Sursa: Gandul
