Ne vom rezuma în acest articol la două modalităţi de administrare a banilor: cel de a realiza cele mai eficiente dar în acelaşi timp şi sigure investiţii, precum şi câteva sfaturi în privinţa economisirii. Să începem cu cel din urmă, întrucât pentru mulţi dintre noi devine tot mai important să ştim cum ne putem ţine în siguranţă banii. Fireşte că prima alegere este un depozit bancar.
Nu puţini s-ar putea întreba însă: dar ce se întâmplă dacă banca unde am banii falimentează, aşa cum s-a întâmplat nu de puţine ori în România? Răspunsul la această întrebare se împarte în două. Mai întâi, vremurile tulburi în care existau bănci dubioase a apus de mult. Acum, la noi în ţară există în principal reprezentanţe ale unor grupuri bancare europene foarte solide, a căror probabilitate de a da faliment este destul de scăzută. Totuşi, nu este exclus nici acest lucru.
De aceea, şi aici intervine al doilea argument în sprijinul deschiderii unui depozit bancar, există acum organisme de supraveghere a căror legislaţie a fost îmbunătăţită pentru a proteja cetăţenii şi companiile în cazul în care o bancă este în pericol de a falimenta. Astfel, Banca Naţională a României deţine pârghiile necesare pentru a sprijini o bancă în dificultate pentru a se putea redresa. Dacă nu este posibil acest lucru, e important de ştiut că există un Fond de garantare a depozitelor bancare, care garantează fiecărui deponent o sumă reprezentând echivalentul a maxim 20.000 de euro.
Cei care dispun de sume mai mari de bani şi vor să-i păstreze într-un depozit bancar este bine deci să nu-şi ţină la aceeaşi bancă o sumă mai mare decât plafonul garantat de stat, prin Fondul de garantare a depozitelor. Este vorba de regula de aur, cea a păstrării ouălor în mai multe coşuri, valabilă atât în cazul economisirii cât şi a investiţiilor. Astfel, cei care nu se mulţumesc doar cu un depozit bancar, ce oferă câştiguri modeste, pot recurge şi la alte modalităţi de economisire şi investiţie în acealaşi timp. Este vorba de o asigurare de viaţă cu componentă investiţională, tip unit-linked, de un fond de investiţii sau de o pensie privată.
Aceste tipuri de instrumente financiare presupun investirea banilor, pe o perioadă îndelungată, în acţiuni bursiere, obligaţiuni sau titluri de stat ce oferă câştiguri mai mari decât un depozit bancar clasic. Randamentele reuşite anul trecut de fondurile de investiţii sau de firmele de asigurări au fost mult mai mari, chiar şi duble în comparaţie cu dobânda la un depozit. În acest an ne putem aştepta la o diversificare a acestor tipuri de servicii financiare, ceea ce este un semnal bun pentru a recurge la aceste modalităţi de economisire şi investiţie.
Însă cei care se gândesc serios să facă mai mulţi bani în acest an trebuie să se orienteze către alte tipuri de investiţii, mai riscante. Este vorba, în primul rând, de acţiunile la Bursă, dar şi de investiţiile în imobiliare. Dacă acţiunile la Bursă s-au stabilizat în ultimii doi ani la creşteri de aproximativ 30%, preţurile pe piaţa imobiliară cunosc în continuare avansuri uriaşe, chiar şi în cazul celei mai simple modalitate de investiţie: cumpărarea unui apartament vechi. Astfel, cel care a investit la începutul anului trecut într-un apartament comunist a putut să-l vândă la finalul anului cu 50% mai mult, la care se adaugă valoarea chiriei obţinută de-a lungul anului. În cazul speculaţiilor pe piaţa terenurilor, câşgiturile au fost şi vor fi, şi în acest an, mult mai mari.
Sursa: Ghiseul Bancar
