Dacă un angajat la Societe Generale a folosit tehnici rafinate pentru a fura miliarde de euro, funcţionarul unei bănci româneşti împătimit al jocurilor de noroc nu s-a complicat ci pur şi simplu a deschis seiful băncii pe care o conducea de unde s-a servit cu sumele necesare.
Sistemul de securitate precar i-a permis acest lucru. Băncile sunt atacate însă în principal de hoţi din afara sistemului. Aşa s-a întâmplat cu celebra maşină blindată care transporta banii unei bănci, pe care şoferul acesteia a furat-o cu totul. Apoi a urmat senzaţionalul furt a unui bancomat bancar, luat pe sus de hoţi şi aruncat în Lacul Morii, după ce l-au golit de bani.
Din cauza construirii peste noapte a cât mai multor unităţi bancare, normele de securitate au fost uitate, astfel a fost posibilă amplasarea respectivului bancomat într-un simplu zid de rigips, în afara razei de acţiune a sistemului de alarmă sau a camerelor de luat vederi.
Aşa s-a întâmplat şi în ultimul holdup bancar românesc, în Cluj, unde hoţii au intrat într-o bancă tot printr-un perete de carton (nu au fost necesare kilograme de trinitrotoluen pentru a face o gaură într-un zid de un metru lăţime, ca-n filmele americane), au ajuns la seiful băncii, aflat de asemenea, într-o zonă din afara sistemului de securitate, seif atât de gros încât l-au tăiat cu un simplu flex, fără să fie auziţi de nimeni. Aşa încât paguba a fost descoperită de angajaţii băncii atunci când au venit dimineaţa la servici.
Dar de ce să te complici să spargi ziduri, să cari în spate bancomate sau să tai seifuri când poţi atât de elegant şi simplu să furi bani chiar de la ghişeul băncii? Metoda e pe cât de simplă pe atât de eficientă şi a luat amploare în România în ultimul timp. Hoţii filează mai întâi persoanele cu coturi grase în bănci, îi urmăresc şi le fură buletinul şi, eventual, ştampila firmei, după care se prezintă la ghişeele băncilor şi retrag sumele de bani dorite.
Dacă nu reuşeau să fure actele de identitate, nici o problemă: se pot face rapid acte false, dacă e vorba de golit nişte coturi de miliarde de lei. Volumul acestui tip de fraude a fost destul de substanţial, de vreme ce Asociaţia Băncilor a trimis băncilor o notă prin care cere băncilor să ia măsurile de securitate…de rutină în cazul operaţiunilro bancare. Ceea ce înseamnă că funcţionarii băncilor trebuie să identifice, cum e şi normal, persoanele care realizează o operaţiune bancară, ceea ce, se pare, nu prea se întâmplă pe la noi.
Băncile sunt atacate frecvent şi sistematic şi de hackeri, mai ales că plăţile cu cardul sau pe internet sunt tot mai frecvente în ultima perioadă. Pentru a ne fura banii de pe carduri, hoţii încearcă să ne pescuiască datele cardului şi codul PIN de autentificare, procedura fiind cunoscută drept phishing.
Momeala o reprezintă site-urile clonă ale băncilor prin care se fac tranzacţii online şi care conţin formulare prin care ni se cer datele cardului, pentru ca hoţii, odată intraţi în posesia acestora, să le utilizeze pentru a fura banii din respectivele conturi. E bine de ştiut că în astfel de cazuri banca este cea păgubită, întrucât cardurile sunt protejate cu o asigurare împotriva acestor riscuri.
Sursa: Ghiseul Bancar
