O masura pentru incurajarea pietei de locuinte ar fi «Inclusionary housing», “definit ca o cerinta obligatorie sau o optiune voluntara de a rezerva un anumit procent, cuprins intre 10-30%, din numarul total de apartamente dintr-un proiect rezidential nou, famiilor cu venituri mici”.
Locatia acestor locuinte cu preturi mici poate fi in interiorul proiectului (raspandita uniform), la marginea proiectului sau chiar in alta locatie (daca pretul prea mare al terenului nu permite atingerea unui pret mic al locuintelor).
Dezvoltatorii ar primi in schimb facilitati speciale non-monetare sub forma de indicatori urbanistici mai mari sau functiuni flexibile in planul urbanistic aprobat, mai spune seful Coldwell Banker.
Sursa: Wall Street
