„O iniţiativă lăudabilă din partea Guvernului, ce poate fi caracterizată ca una de protecţie socială, sau ca o impulsionare a pieţei imobiliare, momentan îngheţată. Ca măsură de protecţie socială aceasta este bine venită pe fondul crizei, dar foarte greu accesibilă pentru marea majoritate a populaţiei. Din punct de vedere al deblocării pieţei, probabil, aceasta poate fi considerată o strategie bună, însă efectele secundare, pozitive sau negative, vor fi cunoscute abia peste şase luni” a spus Dan Ionaşcu.
El a adăugat că acest program este dedicat unor anumite pături ale populaţiei, cu venituri de peste 4.500 lei pe lună, iar elementul care lipseşte din acest program este poziţionarea strategică a produsului şi calibrarea acestuia la nivelul investiţional existent al pieţei imobiliare.
„Suma oferită de 60.000 de euro este cu mult sub orice apartament de calitate într-o zonă semicentrală. Cu această sumă poate fi achiziţionată doar o garsionieră sau un apartament de patru camere într-unul din cartierele mărginaşe ale Bucureştiului”, a explicat reprezentantul Cushman & Wakefield.
Acesta a mai spus că, pe de altă parte, puterea de cumpărare a populaţiei din capitală este erodată la nivel investiţional de preţurile foarte ridicate ale apartamentelor, iar pentru cei din provincie acest fenomen se produce în sens invers, putere de cumpărare scăzută şi locuinţe mai ieftine.
„Lansarea acestui program poate avea şi un impact asupra pieţei investiţionale la nivel micro al pieţei imobiliare din România, aici nefiind vorba de investitorii instituţionali care au mişcat piaţa în anii trecuţi cu tranzacţii majore.
Apariţia pe piaţă a unei sume consistente acordată în condiţii preferenţiale va concura cu alte surse de finanţare. Este posibil ca anumite locuinţe oferite la vânzare pe piaţa imobiliară, şi care nu sunt în target-ul acestui program, să-şi piardă din cumpărători, în condiţiile în care oricum, în contextul actual al crizei, erau afectate destul de mult. Aici pot fi menţionate apartamentele din zonele mărginaşe de trei sau patru camere”, a precizat Dan Ionaşcu.
Reprezentantul Cushman & Wakefield a menţionat că, pentru o scurta perioadă de timp, ar putea exista o destabilizare parţială a pieţei deoarece aceste fonduri vor fi absorbite de piaţă în condiţii preferenţiale într-un mediu investiţional mai puţin controlat şi destul de speculativ.
Sub aspect financiar, Dan Ionaşcu este de părere că problema apare la plasarea şi modalităţile în care aceste sume sunt alocate. „Cei 60.000 de euro sunt de fapt suma neta accordă. Nu au fost încă precizate cheltuielile necesare, adică acte, proceduri etc, pentru punerea la dispoziţia solicitantului a acestei sume”, a explicat Ionaşcu.
De asemnea, acesta a menţionat şi faptul că Banca Naţională a României (BNR), care în ultimile 18 luni a avut un comportament mai mult decât prudenţial, trebuie să modifice măsurile prudenţiale adoptate pentru a putea face programul iniţiat de Guver funcţional.
„Normele de creditare pentru populaţie trebuie sincronizate cu politicile guvernamentale, altfel programul Prima Casă nu poate fi pus în aplicare. Ceea ce însă se poate întâmpla, ca şi recul al pieţei în măsura în care aceste norme se modifică, este că piaţa imobiliară să fie dezgheţată parţial pentru că populaţia va avea din nou acces facil la credite”, a subliniat reprezentantul Cushman & Wakefield.
Premierul Emil Boc a declarat, vineri, 5 mai, la Alexandria, că românii pot apela la bănci pentru a contracta credite în vederea achiziţionării de locuinţe din data de 20 iunie, prima zi din care programul devine aplicabil, şi pot să intre în program toate persoanele care nu aveau o locuinţă în proprietate la data publicării Ordonanţei de Guvern în Monitorul Oficial.
De asemenea, în data de 4 iunie, Guvernul a decis ca băncile să instituie, în favoarea statului, asupra imobilelor achiziţionate prin programul „Prima Casă”, un drept de ipotecă de rangul I pe toată durata contractului de creditare, cu interdicţia de vânzare a locuinţei pe o perioadă de cinci ani.
Creanţele rezultate din garanţiile acordate şi plătite instituţiilor de credit în cadrul acestui program sunt creanţe bugetare, a căror recuperare se face prin executare silită de ANAF. În titlul executoriu, suma de plată va fi înscrisă în moneda naţională.
Plafonul anual al garanţiilor care pot fi emise, condiţiile de acordare a acestora şi de eligibilitate a băncilor şi a persoanelor fizice beneficiare, precum şi regulile de gestionare a garanţiilor se stabilesc prin norme ce vor fi aprobate prin HG, în 15 zile de la data intrării în vigoare a OUG publicate joi în Monitorul Oficial.
Ministerul Finanţelor şi Fondul de Garantare vor încheia o convenţie prin care se vor stabili drepturile şi obligaţiile părţilor în derularea programlui „Prima Casă”.
Beneficiarii programului „Prima Casă” sunt persoane fizice care, la data intrării în vigoare a prezentei OUG (4 iunie 2009) nu deţin în proprietate o locuinţă, în comun sau individual, împreună cu soţii lor sau cu alte persoane, indiferent de modul în care a fost dobândită şi nici nu au în derulare un credit ipotecar.
În data de 28 mai, Guvernul a anunţat că persoanele care vor cumpăra o locuinţă prin intermediul programului vor beneficia de TVA redus de 5%, măsură aplicabilă pentru locuinţele sociale.
Statul va lucra cu toate băncile care vor răspunde cerinţelor impuse de Guvern, adică să aibă reprezentare naţională, să nu solicite un avans mai mare de 5% la contractarea creditului pentru achiziţionarea unei locuinţe şi să perceapă dobânzi sub cele practicate în acest moment pe piaţă, a declarat premierul Emil Boc.
Băncile vor fi selectate în urma unei licitaţii organizate de Ministerul Finanţelor. Prin alocarea celor 100 de milioane de euro pentru acest program, prin Fondul de Garantare, ar putea fi achiziţionate în 2009 locuinţe în valoare totală de un miliard de euro. Statul garantează un împrumut de cel mult 60.000 de euro pentru că preţul mediu de achiziţionare a unui apartament este, la nivel naţional, de circa 60.000 de euro, a precizat premierul în urmă cu câteva zile.
Cushman & Wakefield deţine 230 de birouri în 58 de ţări şi are peste 15.000 de angajaţi. Biroul din România a fost deschis în ianuarie 2007 prin preluarea biroului asociat Activ Consulting, cu care se colabora de peste 11 ani, devenind astfel Cushman & Wakefield Activ Consulting.
Sursa: The Money Channel