Prăbuşirea preţurilor pentru locuintele americane, înmultirea creditelor neplatite si a locuintelor nevandute au presat autoritatile sa gaseasca solutii, unele chiar disperate. Din 129 de milioane de locuinte din America, 18.6 milioane sunt goale. Proprietarii nu le-au putut plati, iar banca le-a luat inapoi, fara a reusi sa le vanda din nou. Potrivit publicatiei The Economist, este cea mai mare rata de neocupare din 1956 incoace. Iar in acel an a inceput de fapt monitorizarea. Aceeasi publicatie scrie ca in metropole precum Atlanta, cartiere candva pline de viata au inceput sa arate ca nişte orase fantoma de cand s-a declansat criza subprime.
Impozitele locale rămân neplătite iar casele goale invita spargatorii, traficul de droguri si alte infractiuni. Intr-o zona aproape parasita din Atlanta, speculatorii care n-au reusit sa vanda au platit persoane fara adapost sa locuiasca in casele goale. Municipalitatile din Cleveland si Baltimore au dat in judecata companii care ofera credite subprime, spunand ca din cauza ieftinirii locuintelor, orasele au pierdut milioane de dolari in impozite locale.
Iar aceste orase iau in considerare o alta optiune: aceea de a demola surplusul de locuinte. Idee laudata chiar de catre presedintele Federal Reserve, Ben Bernanke.
Demolările nu incurajeaza creditarea riscanta, spre deosebire de ajutoarele financiare, spune seful FED. În an electoral, congresul american discuta despre noi ajutoare financiare, in timp ce analistii propun acordarea de permise de sedere, cunoscutele greencard, strainilor dispusi sa investeasca in proprietati pe care sa le si pastreze cel putin cinci ani. Asa arata deci criza imobiliare in Statele Unite.
De cealaltă parte a oceanului Atlantic, valul subprime a lovit mai intai bancile din Marea Britanie, unde conditiile de creditare s-au inasprit atat de mult incat numarul creditelor ipotecare a scazut sub nivelul anului 1990, cand un alt soc imobiliar a declansat o adanca recesiune. Valul s-a extins si in alte parti ale Europei. Au trecut doar cateva zile de cand grupul spaniol Fadesa a anuntat ca nu-şi poate plăti datoriile de peste 5 miliarde de euro. Vestea a tras in jos cotatiile altor mari jucatori din piata imobiliara spaniola – si anume companiile Colonial, Renta si Banco Popular Espanol, unul dintre principalii creditori ai Fadesa. Criza spaniola este confirmata si de organizatiilor romanilor din aceasta tara, care spun ca oferta de munca in constructii este in acest moment zero. Si Ungaria a trecut printr-o calmare fortata a pietei imobiliare.
După scumpiri abrupte in 2003, metrul pătrat construit în Budapesta reusea sa depaseasca 3.200 de euro in anul 2004, potrivit unui portal specializat. La doi ani dupa aderare, pretul variaza intre 1.000 si 1.700 de euro. Criza a lovit Ungaria in 2007, cand Guvernul a impus masuri economice dure pentru a reduce inflatia. Surse citate de Hotnews.ro arata ca piata este in scadere de la jumatatea anului trecut. In Budapesta preturile au pierdut in iulie 0,5 procente fata de luna trecuta, iar o garsoniera de 40 de metri patrati, aflata intr-o zona centrala a capitalei ungare poate sa coste 25 de mii de euro.
Şi astfel ajungem în România, unde Banca Naţională a început anul 2008 cu avertismente şi l-a continuat cu presiuni de calmare a ritmului de creditare, in special prin marirea dobanzii cheie. Ieftinirea apartamentelor second-hand a inceput lent dar sigur, iar unii dezvoltatorii de complexe rezidentiale sunt nevoiti sa umble la marja de profitabilitate, pentru a nu ramane cu apartamentele nevandute. Tot acum cateva zile, un raport Price Water House Coopers arata ca piata imobiliara din România a intrat in categoria celor care trebuie evitate de investitori. Si asta pentru ca pietele imobiliare din România si Bulgaria au nevoie de corecţii.
Sursa: The Money Channel
