Capital scrie ca dobanzile la credite sunt acum la un nivel cel putin dublu fata de cele pentru depozitelor, dupa ce bancherii se plangeau, la sfarsitul anului trecut, ca marja de castig din dobanda a scazut foarte mult. Bancile au majorat treptat dobanzile la imprumuturi, cu 0,5%, 1% sau chiar 2%, in septembrie dobanzile ajungand sa fie mai mari cu patru puncte procentuale fata de nivelul inregistrat cu 3-4 luni in urma.
„In conditiile in care cea mai mare dobanda la depozitele in euro este de 5,25%, iar dobanzi la creditele de nevoi personale in euro sub 10% nu mai exista, marja de profit a bancilor a crescut in consecinta. Nici la creditele ipotecare situatia nu este mult diferita. Dobanzile la imprumuturile pentru locuinta in euro sunt cuprinse intre 8% si 12%, in timp ce pentru creditele in lei au ajuns aproape de 20%”, noteaza Capital.
Analiza nivelurilor la care a ajuns dobanda anuala efectiva pentru creditele de nevoi, atat in lei, cat si in euro, dezvaluie si mai multe suprize. DAE sub 20% nu mai exista, arata publicatia, iar aceasta poate sa ajunga si la 30% sau chiar peste 40%, cum este cazul creditului in lei de la CitiFinancial.
Cei de la Gandul spun ca turbulentele internationale ar putea determina majorari ale dobanzilor pentru creditele in valuta. De asemenea, clientii care au contractat astfel de imprumuturi sunt expusi unei aprecieri a euro, care ajunsese ieri la un nivel de 3,73 lei, cel mai mare din ultimele sapte luni.
„Criza de lichiditate si cresterea dobanzilor la care se finanteaza forteaza bancile sa mareasca dobanzile la credite”, declara in Gandul Radu Craciun, directorul de investitii de la Interamerican Fond de Pensii.
Lucian Anghel, economistul sef al BCR, explica si el: „Scaderea lichiditatii inseamna reducerea fondurilor pe care sistemul financiar le are la dispozitie pentru a investi. Fiind mai rari, banii devin mai scumpi. Astfel, dobanzile la care bancile se imprumuta intre ele cresc, fiind nevoite sa se imprumute la costuri mai mari. Daca finantarea este redusa sectorul bancar este mai selectiv sau mai scump”.
„Concentrarea de sucursale, aproape de zona euro”, titreaza Ziarul Financiar, citand rezultatele unui studiu prezentat de presedintele Raiffeisen Bank Romania, Steven van Groningen. Astfel, raportul arata ca, anul trecut, in Romania era o unitate bancara la 4.000 de locuitori, in conditiile in care retelele teritoriale ale bancilor numarau 5.482 de unitati. Concentrarea de sucursale este mai mare decat in multe alte tari din regiune, precum Cehia, Ungaria sau Rusia, tara noastra fiind depasita la acest capitol de Polonia.
Situatia privind densitatea de unitati este nuantata de seful Raiffeisen: „Concentrarea de sucursale bancare in zonele urbane s-a apropiat de cea inregistrata in cele mai dezvoltate tari din Uniunea Europeana, in timp ce majoritatea zonelor rurale raman nebancarizate”.
Sursa: Banking News
