“Un efect al deprecierii leului ar putea fi scăderea apetitului de consum al populaţiei, care se va împrumuta mai puţin de la bănci. Putem vedea probleme în sistemul bancar, dar şi în nivelul de trai al oamenilor”, a declarat, pentru NewsIn, preşedintele Chartered Financial Analysts (CFA), Dragoş Cabat.
Pe de altă parte, el notează că pierderile suferite pe bursa de valori afectează un număr mai restrâns de oameni. “Această scădere domoleşte invesţiile şi e posibil ca unele listări anunţate să nu mai aibă loc”, a adăugat preşedintele CFA.
Efect pe termen scurt – inflamarea preţurilor, pe termen lung – stimularea exporturilor
Deprecierea puternică a leului din ultima vreme ar putea avea ca efecte pe termen scurt, accelerarea inflaţiei şi creşterea dobânzilor pe piaţa băncilor, dar pe termen lung, ar putea duce la creşterea exporturilor, care va putea fi observată, cel mai devreme, în martie, susţin analiştii.
Dragoş Cabat consideră că deprecierea leului ar putea avea ca efect, pe termen scurt, adâncirea deficitului de cont curent, însă pe termen mai lung, pierderile suferite de moneda naţională ar putea duce la o echilibrare a balanţei de cont curent, prin creşterea exporturilor.
Economistul şef al BRD – Groupe Societe Generale, Florian Libocor, consideră că deprecierea din ultima perioadă a monedei naţionale ar putea stimula exporturile, dar că aceste efecte nu vor fi, deocamdată, semnificative.
“Efectele asupra poziţiei externe vor fi pozitive, însă marginale pentru moment. Chiar dacă prezintă o amplitudine peste aşteptări, această corecţie va reduce mare parte din tensiunile acumulate simultan cu aprecierea accelerată a leului şi creşterea amplă a deficitului extern”, a declarat Libocor. El apreciază că această corecţie a cursului “arată că economia funcţionează în parametri normali, chiar dacă nu optimi”.
Economistul şef al BCR, Lucian Anghel (foto), spune că unul dintre posibilele efecte ale deprecierii leului ar putea fi “nu neapărat încetinirea importurilor, cât accelerarea exporturilor”. “Am putea vedea o creştere a exporturilor, însă nu mai devreme de martie sau aprilie, deoarece este nevoie de un interval de timp pentru încheierea contractelor.
Ciprian Dascălu, dealer la Banca Millennium, consideră că deprecierea leului va determina, pe termen scurt, accentuarea inflaţiei şi creşterea dobânzilor în piaţă, pentru a compensa politicile monetare mai laxe.
Analiştii au păreri împărţite cu privire la “cursul de echilibru” al leului
Potrivit lui Cabat, cursul de echilibru al leului este în apropierea nivelului de 4 lei/euro. “Dacă va exista o depreciere peste acest nivel, leul se va întoarce la 4 lei/euro, în caz contrar, moneda putându-şi păstra tot anul tendinţa de depreciere”, a mai explicat analistul.
Libocor este, însă, de părere că un nivel de echilibru pentru curs ar fi de aproximativ 3,55 lei/euro, economistul şef al BRD mizând pe o majorare a dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale în februarie, până la 8,50%.
De aceeaşi părere este şi economistul şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, care consideră că este puţin probabil ca leul să atingă un curs de 4 lei/euro. Anghel a precizat că la valoarea actuală, apropiată de 3,80 lei/euro, moneda naţională este subevaluată şi estimează că dacă deprecierea monedei naţionale va continua până la un curs de 4 lei pentru un euro, inflaţia s-ar putea accentua cu 3-4 puncte procentuale. Economistul şef al BCR anticipează, totuşi, o inflaţie de 5,4% la sfârşitul lui decembrie 2008 faţă de finalul anului trecut, peste intervalul de 2,8-4,8% avut în vedere de BNR.
“Fluctuaţiile masive, pe termen scurt, ale cursului sunt defavorabile, deoarece inflamează anticipaţiile referitore la creşterea preţurilor. Pe de altă parte, pe termen lung, astfel de corecţii ale cursului şi ale pieţei de capital sunt benefice pentru economie”, a mai spus Anghel.
Leul slab stimulează inflaţia şi poate atrage creşteri suplimentare ale dobânzii cheie a BNR
Referitor la operaţiunile de atragere a excesului de lichiditate din piaţă de către Banca Naţională a României (BNR), Cabat a explicat că acestea au drept consecinţă creşterea costurilor, atât pentru banca centrală, cât şi pentru economie în general, deoarece băncile nu vor mai fi la fel de dornice să ofere credite. În aceste condiţii, ne putem aştepta la o încetinire a creşterii economiei româneşti.
“Pe de altă parte, licitaţiile reprezintă singurul intrument al BNR de luptă împotriva inflaţiei. A dori menţinerea leului în clipa aceasta induce costuri prea mari”, a mai spus preşedintele CFA, care a adăugat că ar fi fost de preferat ca banca centrală să majoreze dobânda de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale încă din ianuarie, în locul creşterii operate, cu 0,50% până la 8% în prezent.
“A fost o greşeală. În februarie, BNR ar trebui să menţină dobânda de politică monetară, deoarece, chiar dacă face o majorare, oricum nu va vedea ce s-a întâmplat în urma măsurii din ianuarie. Cu toate acestea, în contextul înrăutăţirii condiţiilor pe pieţele internaţionale, este posibilă şi o creştere a dobânzii cheie cu 0,5%”, a mai spus Cabat.
Dascălu estimează inflaţia la sfârşitul lui decembrie 2008 la un nivel de aproximativ 6%. “Pe termen lung, pierderile suferite de moneda naţională pot fi benefice prin prisma diminuării deficitului de cont curent”, a mai spus Dascălu, care consideră că, în prezent, leul este subevaluat, iar cursul de echilibru ar fi de 3,50 lei/euro.
Rozalia Pal, senior economist al băncii UniCredit Ţiriac, spune că România este mult mai sensibilă decât alte pieţe din regiune la semnalele negative dinspre economiile occidentale. Pal atribuie deprecierea leului din ultima vreme, pe de-o parte propagării turbulenţelor din pieţele financiare internaţionale, iar pe de altă parte, dificultăţilor apărute la nivelul economiei româneşti. “Cheltuielile bugetare mari din ultimele luni, accelerarea inflaţiei şi dezechilibrele externe ale economiei accentuează aversiunea investitorilor străini faţă de riscurile pieţei româneşti, mai ales dacă ţinem cont că acesta este un an electoral, în care aceste probleme se pot agrava”, a adăugat Rozalia Pal.
Banca centrală încearcă să calmeze nervozitatea stârnită în piaţă de căderea recentă a leului
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, marţi, că moneda naţională se va redresa de la un anumit punct, fără a preciza un anumit nivel pentru această schimbare de tendinţă.
“Evoluţia descendentă a leului din ultima perioadă a fost influenţată de turbulenţele din pieţele financiare internaţionale, dar nu ar fi avut loc fără slăbiciunile economiei româneşti, legate de comportamentul păcătos de a concentra cheltuielile, atât în domeniul public, cât şi în sectorul privat, în ultimele două luni ale anului”, a mai spus Isărescu.
Declaraţiile guvernatorului vin în contextul în care leul a pierdut teren masiv în ultimele zile faţă de euro, culminând cu deprecierea de cinci bani de marţi dimineaţă, până la cotaţii de 3,79 lei/euro, în ton cu pierderile înregistrate şi de celelalte monede ale ţărilor din regiune şi pe fondul căderii burselor internaţionale.
Leul a pierdut 4,2% în faţa euro de la finalul anului trecut şi până în prezent, de la un curs de 3,6102 lei/euro afişat de BNR pe 28 decembrie 2007 până la cursul de referinţă de 3,7619 lei/euro de marţi, 22 ianuarie 2008, care reprezintă un nivel minim atins de leu în ultimii trei ani în raport cu moneda europeană.
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a scăzut puternic în şedinţa de marţi, principalul indice al pieţei bursiere, BET, pierzând 4,75% la închidere, cea mai acută depreciere din ultimele 11 luni, ca urmare a “sentimentului de panică”, care a dominat pieţele europene.
Sursa: Ghiseul Bancar
