Procedura este anevoioasă. Justiţia stabileşte că banca a intrat în faliment, după care un lichidator întocmeaşte listele cu deponenţi şi le transmite Fondului de Garantare în 30 de zile. Urmează o licitaţie pentru desemnarea unei bănci de la care se pot ridica sumele depuse. În total, trei luni de aşteptare.
Totuşi, şi la acest capitol există veşti bune. “La nivelul Comisiei Europene se discută în acest moment reducerea termenului la 21 de zile”, a declarat pentru The Money Channel directorul Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, Nicolae Vulpescu.
O altă măsură în beneficiul populaţiei ar fi creşterea cotelor anuale pe care băncile le virează Fondului. De-a lungul timpului, acestea au scăzut de la 0,8 la 0,1 la sută din valoarea depozitelor garantate. Consiliul de Administraţie al BNR ar putea modifica procentul săptămâna viitoare. “Se pare că nivelul creditului va fi mărit de la 190, cât e acum, la 300 de milioane de euro, iar cota contribuţiei probabil în jur de 0,2%”, mai spune Vulpescu.
Fondul garantează aproape toate persoanele fizice.
Excepţie fac persoanele aflate în conducerea băncilor şi cele implicate în operaţiuni de spălare de bani. În cazul persoanelor juridice directiva europeană vizează întreprinderile mici şi mijlocii. Societăţile comerciale şi companiile naţionale nu sunt garantate. “La ora actuală avem 890 de milioane resurse proprii şi linii de credit stand-by de 190 de milioane de euro”, a declarat directorul Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare.
Directorul Fondului susţine că ridicarea plafonului de garantare nu era o măsură absolut necesară. Doar 150 de mii de persoane depăşesc plafonul de 20.000 de euro în România.
Sursa: The Money Channel
