Daca Ministerul Finantelor va dispune de mai multi bani, in urma imprumutului, nu va mai trebui sa se imprumute de la banci, arata Gandul, astfel ca acestea vor avea mai multe resurse pe care sa le directioneze in credite.
In aceste conditii, un acord cu FMI ar trebui, in principiu, cel putin, sa dea un impuls creditarii. „Cum? In mai multe randuri, oficialii romani, in frunte cu Traian Basescu, „sfatuiau” bancile la intalnirile cu sefii acestora sa scada si dobanzile pentru ca procesul de creditare sa se reia”, scrie Gandul.
Bancherii spun insa ca astfel de efecte, precum reducerea dobanzilor, sunt rezultatul unor procese de durata si nu se pot modifica pe termen scurt. „Acordul cu FMI ar putea avea efecte pe termen lung. Asadar, pe termen scurt, nu putem spune ca acest acord poate determina scaderea dobanzilor”, declara in Gandul Lszlo Diosi, seful OTP Bank Romania.
„Acest lucru poate duce la scaderea dobanzilor la imprumuturile in euro. Acum, creditele in euro sunt foarte scumpe din cauza riscului de tara, iar daca reusim sa schimbam si sa intarim sentimentul de incredere pentru Romania, evident ca vom vedea o scadere a dobanzilor la creditele in euro”, comenteaza si seful Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, despre impliecatiile unui acord cu FMI.
Interesante sunt si declaratiile din Gandul ale reprezentantului Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu. Acesta arata ca statul a sacrificat practic leul pentru acoperirea deficitului bugetar.
“In ultimele doua luni BNR nu a sterilizat nimic.De asta s-a dus cursul unde s-a si dus. Ca sa fie foarte clar. BNR in mod intentionat nu a sterilizat, ca sa lase bani la dispozitia Finantelor, pentru ca acestea sa poata acoperi deficitul de anul trecut, care, daca nu ar fi fost acoperit, ar fi condus la default”, declara Tanasescu.
Gandul: „Se poate intelege din ce spuneti dvs. ca, pentru a acoperi deficitul, am sacrificat leul.”
„Da. Exact”, raspunde Tanasescu. „Asa este. Bugetul nu avea cum sa ramana nedescoperit. In momentul in care s-a facut un excces de cheltuiala care a produs un deficit, acesta trebuie acoperit. Si atunci, aceste lichiditati, care in loc sa fie sterilizate au fost lasata Ministerului de Finante pentru a fi atrase, au facut un anumit tip de presiune pe curs.”
„Este nevoie ca reglementarile sa fie mai prietenoase”, subliniaza in ZF CEO-ul UniCredit Tiriac, Rasvan Radu. Acesta solicita BNR relaxarea reglementarilor privind constituirea de provizioane pentru credite si a celor privind rezervele minime obligatorii, astfel incat bancile sa poate utiliza resursele astfel disponibile in creditare.
Radu spune ca, in conditiile in care imprumut cu FMI va aduce sume suplimentare la rezerva valutara, BNR ar trebui sa reduca nivelul rezervelor minime. „O scadere la 35% nu ar insemna nimic. Probabil ar trebui ca rata de constituire sa fie de 20%”, declara Radu, citat de ZF.
Sursa: Banking News
