Studiul Daedalus arata ca dorinta de economisire este inca si mai scazuta. Doar 10,5% dintre cei interogati intentioneaza sa constituie un depozit in 2009, in timp ce 3,9% intentioneaza sa constituie un depozit in valuta, noteaza ZF.
In categoria „vesti bune”, Gandul anunta astazi ca „Francul elvetian a inceput sa cada si aduce romanilor rate mai mici la credite”. Astfel, moneda elvetiana a pierdut fata de leu 4,7% in ultimele 7 zile, ca efect al decizei de reducere a dobanzii cheie adoptata de banca centrala a Elvetiei, la 0,75%. Iar aceasta evolutie a francului va continua. „Banca centrala a Elvetiei a anuntat de asemenea ca va depune eforturi pentru a deprecia moneda nationala si pentru a evita astfel pericolul deflatiei”, adauga publicatia.
Anul trecut si in primele doua luni din 2009, populatia cu credite in franci e simtit cel mai puternic efectele riscului valutar. Gandul scrie ca in 2008 leul a pierdut fata de franc 22%, de doua ori mai mult decat deprecierea fata de euro. De asemenea, de la inceputul lui 2009 si pana in 9 martie, cand francul a atins un nou maxim, leul a pierdut 10%.
„Acordul cu FMI ne-ar putea ieftini creditul”, titreaza Cotidianul, pe baza declaratiilor facute de consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu. Aceasta tendinta de ieftinire a imprumuturilor s-a observat in cazul tarilor vecine care au accesat deja un imprumut de la FMI, precum Ungaria.
„Reducerile de costuri s-au vazut mai ales la imprumuturile in euro si in special in cazul creditelor pentru companii. Un acord incheiat de Romania ar putea avea acelasi efect mai ales ca, potrivit declaratiilor unor oficiali, odata parafata intelegerea, companiile si populatie vor scapa de un concurent serios in relatiile cu institutiile de credit: statul”, scrie Cotidianul.
Publicatia arata, pe exemplul Ungariei, cum au evolut dobanzile la creditele in euro dupa semnarea, in noiembrie 2008, a acordului cu FMI. Astfel, dobanda medie la imprumuturile de nevoi in euro a scazut in Ungaria de la 13,13% in noiembrie, la 12,1% in decembrie si la 12% in ianuarie 2009. La companii, dobanzile s-au redus, de la un nivel maxim de 8%, la 4,79% in ianuarie 2009.
Ziarul Financiar publica o analiza asupra dependentei bancilor locale de finantarea externa si ajustarile determinate de scumpirea resurselor la nivel mondial. „Cat de repede pot bancile sa ajusteze raportul credite/depozite prin franarea creditarii si stimularea economisirii”, titreaza publicatia.
Astfel, acest raport credite/depozite a atins un varf in septembrie 2008, de 134%, dupa care sa scada in decembrie, la 131%. Luna ianuarie 2009 arata o revenire a indicatorului, la un nivel de 133%. „(…) chiar daca acest raport e mai ridicat ar putea fi un semn bun pentru economia romaneasca, ar insemna ca bancile-mama acorda finantari, reinoiesc creditele, iar noile imprumuturi ar trebui sa mearga cu preponderenta spre activitatile de productie”, declara in ZF economistul-sef al UniCredit-Tiriac, Rozalia Pal.
ZF arata ca exista banci unde raportul credite/depozite este cu mult peste medie, imprumuturile depasind depozitele chiar de 6 ori. „In top 10 exista banci care au raportul credite/depozite foarte ridicat, de peste 200%, cum ar fi Alpha Bank (284%) sau Volksbank (circa 500%). In cazul celei mai mari banci din Romania, BCR, raportul a urcat la 135%, de la 122% cat era in 2007. Si BRD-Soc Gen a avut un raport credite/depozite in ascensiune, de la 99%, in 2007, la 119%, in 2008”, noteaza publicatia.
Bancile locale nu au insa cum sa continue sa crediteze agresiv in conditiile in care nu au putere sa atraga finantari semnificative din strainatate, apreciaza ZF, intrebandu-se daca bancile cu cele mai ridicate niveluri intre credite si depozite isi vor incetini cel mai mult creditarea.
„Greu de spus, depinde de sustinerea pe care o au acele banci de la banca-mama. La asemenea valori inseamna ca esti dependent totalmente de finantarea din strainatate, iar daca se poate sustine in continuare finantarea externa, atunci nu e nicio problema, doar ca nu e foarte sanatos din punctul de vedere al riscului. O strategie sanatoasa in acest moment inseamna franarea creditarii si stimularea economisirii”, declara economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru.
Sursa: Banking News
