Noile imprumuturi de la Alpha Bank vor avea avans standard de 15%, ce va putea cobora pentru unii clienti si la 0, in timp ce gradul de indatorare va fi de 55% si va urca pana la 65%. In aparenta, scrie SFin, toata lumea va avea de castigat, insa cei cu venituri mici vor primi sume „mult mai mici”, iar persoanele cu venituri mari vor putea imprumuta „mai mult decat inainte”. Explicatia vine din cheltuielile de subzistenta, evaluate la 245 lei pe membru de familie si care vor fi scazute din venit. „Astfel, banca va lua in considerare in calcul doar 755 lei pentru o persoana care castiga 1.000 lei pe luna, iar gradul de indatorare se va aplica la aceasta suma”, noteaza SFin.
Publicatia ofera mai multe exemple de calcul comparativ intre situatia unui client in noile conditii de creditare si cea de dinainte. „O familie cu doi copii in care fiecare parinte castiga salariul mediu pe economie – 1.000 lei – va imprumuta mai putin decat inainte. Daca anterior isi permitea rate de 700 lei pe luna, acum banca accepta sa plateasca maxim 560 lei pe luna. Automat, scade suma maxima pe care o pot imprumuta scade corespunzator. Daca pana acum putea obtine peste 85.000 lei (printr-un credit ipotecar in lei pe 30 de ani la o dobanda de 9%), de acum inainte vor primi doar 70.000 lei, cu 20% mai putin”, scrie SFin.
In acelasi context, Ziarul Financiar subliniaza efectele pe care noile credite le vor genera asupra persoanelor cu venituri mari: „Fara reglementarile BNR, clientii cu venituri mari se pot imprumuta si dublu”.
„Creditele relaxate, aparute odata cu aprobarea de catre BNR a normelor proprii de creditare ale bancilor, aduc posibilitatea clientilor cu venituri importante sa obtina credite chiar si de doua ori mai mari comparativ cu vechile conditii”, scrie ZF. Astfel, exemplifica publicatia, o persoana cu un venit net lunar de 5.250 lei va putea angaja credite cu o rata de 2.935 lei, in timp ce inainte rata era de maxim 1.575 lei.
La randul sau, ZF remarca faptul ca pentru familiile cu venituri mai mici creditarea va fi mai dificila in noile conditii. „(…) pentru un client care castiga la nivelul salariului mediu pe economie – circa 1.000 de lei (305 euro) pe luna, noile norme nu aduc o relaxare semnificativa”, noteaza ZF.
Presa de astazi aloca spatii importante subiectului CEC, generat de demiterea conducerii bancii si instalarea unei noi echipe de management. In Ziarul Financiar, noul presedinte al CEC, Radu Gratian Ghetea vorbeste despre strategia bancii. „Ghetea trece de la privat la stat si preia conducerea CEC pe o strategie pregatita de Vosganian”, titreaza publicatia.
Ghetea spune in ZF ca strategia pentru CEC va fi adoptata de proprietarul bancii, Ministerul Finantelor, principala tinta fiind „eficientizarea” bancii. CEC isi va pastra in continuare „nisa clara” de activitate: zona persoanelor fizice si IMM-uri, fara a lasa deoparte zona corporate, explica Ghetea in ZF.
Ultimele declaratii ale ministrului Economiilor si Finantelor, Varujan Vosganian vis-a-vis de viitorul CEC sunt preluate de toata presa. „CEC va ramane banca de stat cel putin inca un an. Daca vom lua in viitor decizia privatizarii, se va face intr-o formula care sa dea satisfactie capitalului national. Exista deja solicitari din partea unor patronate romanesti in acest sens”, declara ministrul.
„Investitorii romani vor putea sa oferteze pentru cumpararea CEC”, titreaza Adevarul, „Vosganian ar da CEC afaceristilor romani”, scrie Cotidianul, in timp ce Curierului National titreaza pe prima pagina: „CEC ar putea trece pe mana investitorilor romani”. Ziarul Financiar apreciaza ca aceasta declaratie „i-ar putea pune pe ganduri pe oficialii europeni responsabili cu concurenta, precum si pe investitorii straini, sugerand ca investitorii romani interesati de CEC ar putea fi favorizati la o eventuala reluare a procesului de privatizare”.
Pe prima pagina a Bursei regasim si punctul de vedere al fostului presedinte CEC, Eugen Radulescu referitor la demiterea sa. Radulescu recunoaste ca decizia Ministerului Finantelor a fost legala, insa adauga: „Daca eram intr-o institutie privata, aceasta demitere nu s-ar fi intamplat niciodata”.
Desi contractul de angajare al lui Eugen Radulescu la conducerea CEC permitea demiterea acestuia fara motive imputatile, exista legi care interzic acest lucru, apreciaza Bursa. Publicatia noteaza ca, in aceste conditii, aceste contract este unul abuziv si nelegal. In concluzie, scrie Bursa, numirea noii conduceri are la baza motivatii politice. „Ce interes avea Ministerul Finantelor sa impuna, la CEC, un contract de management abuziv, nelegal, care sa-i dea puteri discretionare? Un motiv simplu: politic. Se schimba regimul, se schimba si presedintele CEC. Caci, se pare, presedintele CEC trebuie sa fie, mereu, un fidel al puterii politice” noteaza Bursa.
Sursa: Banking News
