Piaţa imobiliară este afectată prin ricoşeu de înăsprirea condiţiilor de creditare. Cei are îşi doresc o locuinţă, dar au venituri medii, sunt la limită în a obţine finanţarea pentru casa visată. Practic, aceleaşi venituri care permiteau anul trecut obţinerea unui credit ipotecar, în prezent limitează accesul la o locuinţă sau permit credite mai mici.
“Deja cererea solvabilă se micşorase prin mărirea dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale care s-a propagat ulterior în dobânzile percepute de bănci la creditele ipotecare. Consecinţa directă a noului regulament de creditare a Băncii Naţionale va micşora şi mai mult cererea solvabilă, astfel înct situaţia de criză de pe piaţa imobiliară – pentru că trebuie spus că după părerea mea este criza cea mai importantă dupa 1990 – se va adânci”, a declarat pentru The Money Channel analistul imobiliar Radu Zilişteanu.
Alte efecte ale noilor norme sunt numărul mai mic de tranzacţii, dar şi posibilitatea reducerii preţurilor la apartamentele vechi, mai spun specialiştii imobiliari.
Tendinţa de ieftinire pe acest segment va putea fi certificată abia în toamnă, când se va realiza un volum mai mare de tranzacţii şi se va putea determina cu certitudine un trend în domeniu. În ceea ce priveşte apartamentele noi, piaţa este distinctă: potrivit specialiştilor, ponderea acestui segment în totalul tranzacţiilor imobiliare este extrem de mică.
De pildă, dacă în Bucureşti anul trecut s-au semnat circa 80 de mii de tranzacţii imobiliare, apartamentele noi livrate au fost puţin peste o mie de unităţi. Specialiştii imobiliari spun că soluţia ieftinirii metrului pătrat construit ar trebui să vină de la dezvoltatori. Aceştia ar trebui să renunţe la o parte din marjele lor de profit, pe fondul scumpirii prognozate în toamnă pentru materialele de construcţii şi în contextul scăderii cererii solvabile. Soldul creditului ipotecar în România este de aproximativ 3,7% din PIB, ceea ce ne clasează pe ultimele locuri în Europa, spun experţii imobiliari. La capătul opus este Elveţia, care are 101% din PIB, iar în ţările din Vestul Europei, acest indicator se cifrează între 50% şi 70%.
Sursa: The Money Channel
