In ceea ce priveste creditele de consum, numarul acestora era de 4,8 milioane, respectiv doua treimi din cele 7,5 milioane de credite de retail aflate in derulare. Valoarea medie a unui credit de consum era de 4.000 de euro, noteaza ZF, soldul total fiind de 18,5 miliarde euro, fata de circa 5 miliarde euro pentru creditele ipotecare.
„Numarul contractelor ipotecare este foarte scazut comparativ cu cel al tranzactiilor imobiliare. Potrivit datelor Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania, doar anul trecut au fost incheiate 484.765 de tranzactii imobiliare, dupa ce in 2007 se incheiasera peste 521.000 de tranzactii”, remarca ZF.
„80% dintre romani nu platesc rata la timp”, titreaza Gandul. Estimarea apartine directorului general al Coface Romania, Cristian Ionescu. Acesta spune ca aproximativ 80% din creditele acordate de banci se platesc dupa data scadentei, iar dintre acestea in jur de 10-15% sunt cazuri de executare silita.
Discutia apare in contextul in care bancherii au propus bancii centrale modificarea regulamentului privind constituirea provizioanelor, perioada dupa care trebuie sa declanseze procedura de executare silita si reesalonarea creditelor.
„Cred ca banca centrala ar trebui sa dea curs atat propunerii de rescadentare a creditelor, cat si a celei de prelungire a perioadei de executare silita. Nicio banca nu are interesul sa se transforme in agent imobiliar sau depozit de produse electrocasnice”, declara analistul Ilie Serbanescu in Gandul.
„BNR a luat teapa si de la Guvern, si de la banci”, apreciaza Cotidianul astazi. Titlul vine dupa ce guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ieri ca regreta decizia BNR de toamna trecuta de a reduce rezervele minime obligatorii la lei, ceea ce a adus un plus de 2 mld. lei bancilor, intrucat a generat ulterior o problema pe care BNR a trebuit sa o rezolve doar prin vanzarea de valuta, ceea ce a diminuat rezerva valutara.
Cotidianul explica situatia cu care s-a confruntat BNR atunci si de unde se nasc regretele guvernatorului: „Bancile puteau folosi resursele disponibilizate de BNR pentru creditarea economiei si a populatiei. De asemenea, institutiile de credit puteau finanta statul, cumparand titlurile de stat emise de Ministerul Finantelor, mai ales ca randamentele nu au fost rele, ajungand si la 14%, iar titlurile de stat sunt cea mai buna garantie cu care bancile se pot duce sa ceara imprumuturi de la Banca Nationala. Declaratia de ieri a guvernatorului da insa de inteles ca bancile nu au folosit banii (sau, cel putin, nu pe toti) in aceste scopuri. Ce au facut apoi cu sumele (in euro) cumparate nu se poate sti, dar, in ultimul timp, au aparut numeroase voci care au suspectat institutiile de credit autohtone de directionarea capitalurilor catre bancile-mama din strainatate. In plus, daca acceptam varianta ca au cumparat euro, au pus o presiune pe curs, ceea ce a dus la deprecierea monedei nationale, care nu a putut fi temperata de BNR decat prin vanzarea pe piata a unor sume considerabile de valuta (euro), bani care au provenit din rezerva valutara. Ne amintim ca in ianuarie s-au raportat cele mai mari iesiri lunare din rezerva valutara a Romaniei din 2004 incoace, iar o parte a banilor au fost folositi si pentru a tempera deprecierea leului.”
Sursa: Banking News
