“Probabil un pachet de 10 milarde euro ar fi arhisuficient pentru asigurarea lichidităţii din piaţă. 5 miliarde euro ar fi mai mult decât suficient pentru sistemul bancar, iar restul pentru economia reală”, a spus Stepic.
El a menţionat că, dacă aceşti bani nu vor putea fi scoşi din rezervele valutare, Uniunea Europeană (UE) va face tot posibilul să sprijine o nouă membră, dar va avea nevoie de tot sprijinul din partea noului guvern.
Preşedintele Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen, a menţionat la rândul său că banca nu cere bani de la stat, respectiv de la contribuabili, ci ar prefera să îşi poată utiliza proprii bani, care ar rezulta dintr-o nouă diminuare a rezervelor minime obligatorii de către banca centrală. Această măsură ar trebui să ridice şi lichiditatea din piaţă, susţine van Groningen.
“Am vorbit mult despre ce avem de facut în România.
Mesajul domnului Stepic era în primul rând un mesaj de genul: dacă toate ţările din Europa ar face ceva, şi Guvernul din România trebuie să facă ceva, să emită un plan de salvare economică”, a declarat şi Steven van Groningen, CEO Raiffeisen România.
El a precizat că e nevoie de o serie de măsuri prin care să se injecteze lichiditate în sistemul bancar. “Când vorbim despre măsuri pentru injectarea de lichiditate vrem să ştim şi câte miliarde sunt disponibile. Dar mai important este să ştim că România are nevoie de măsuri care să stimuleze creditarea şi care să ajute economia reală. Avem o datorie, să explicam corect ce se întamplă în sistemul bancar, să-i facem pe oameni să înţeleagă ce se întamplă. Fiecare trebuie să fie în stare să ia decizii cu privire la economisire şi finanţe personale, pe bază de informaţii corecte”, a precizat Groningen.
Şeful Raiffeisen a mai spus că în România nu putem să continuăm să dăm sub formă de credite mai mulţi bani, decât dacă reuşim să-i atragem în depozite. “Nu putem ca la fiecare 100 de lei în depozit să dăm 130 de lei împrumut. Avem nevoie de lichiditate, avem nevoie de încredere”, a spus van Groningen. “Nimeni nu cere garanţii sau bani publici. Problema e alta: dacă nu continuăm creditarea, vom avea impact pe economia reală. O bancă este doar un intermediar, banca nu poate crea masa monetară, lucrează cu banii clienţilor. Dacă pleacă banii din depozitele bancare, dacă scade ratingul de ţară, dacă pe piaţa globală băncile nu se mai împrumută între ele, la ce să ne mai aşteptăm în România?”, se întreabă van Groningen.
Referindu-se la regulamentul bancar actual şi nivelul rezervelor minime obligatorii, acesta a mai subliniat că ele ar trebui să se calculeze pe bază de active şi nu de pasive, cum se procedează în momentul de faţă. “Dacă dăm credite pe termen lung, care dezvoltă economia şi cresc productivitatea, atunci rezervele minime obligatorii pot fi diminuate. Astfel, băncile pot fi ajutate fără să se facă apel la bani publici. Rezervele minime sunt instrument de politică monetară, nu de supraveghere bancară, cum se manifestă acum”, a subliniat acesta Groningen.
Ionuţ Dumitru: Prognoza de creştere pentru 2009 este de 2,5%
Prezent în cadrul aceluiaşi eveniment, Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank România, a ţinut să sublinieze că în urma acestei crize financiare în România se va renunţa la exuberanţa economică şi se va reveni la fundamente, “iar astfel se va schimba tiparul creşterii economice”.
“Vom avea o trecere de la o creştere economică bazată pe consum la una bazată pe investiţii şi exporturi. Prognoza noastră de creştere economică pentru 2009 este de 2,5%, ceea ce arată că încetinirea creşterii economice va fi una brutală”, a declarat acesta.
În acest context, a subliniat economistul, Guvernul ar trebui să impună o politică economică stabilă, mai ales că aceasta se traduce direct în evoluţia cursului de schimb, curs ce continuă să aibă o greutate destul de mare în estimările privind inflaţia.
“Anticipaţiile inflaţioniste se creează foarte mult legate de curs în Romania. Media de curs pentru 2009 este de 3,8 RON/Euro. Cert este că este indicatorul cel mai riscant, depinde mult de ceea ce se întâmplă în politicile economice. Mizăm pe o politică responsabilă la nivel fiscal, de buget şi venituri. O astfel de politică responsabilă trebuie să reducă presiunile pe curs”, a subliniat Ionuţ Dumitru.
Criza cu care ne confruntăm ar putea determina şi o grăbire a calendarului adoptării monedei europene, dat fiind că aceasta ar conferi mai multă stabilitate în astfel de momente.
“În ceea ce priveşte adoptarea euro s-ar putea să asistam la o schimbare totală de paradigmă. În perioade de criză o umbrela cum e euro şi un mecanism de intervenţie relativ rapid poate conferi o protectie pe care nu o ai când lucrezi cu o monedă emergentă. S-ar putea sa fie o schimbare de direcţie în ceea ce priveşte calendarul de adoptare euro. Putem asista la o inteţire a acestuia”, a declarat economistul.
Sursa: The Money Channel
