Chiar dacă ritmul tranzacţiilor nu mai este la fel de alert ca la începutul anului, preţurile continuă să crească, iar proprietarii încă mai utilizează metoda vânzării după principiul „cine oferă mai mult”.
Spre exemplu, un apartament în Pajura care dimineaţă costa 85.000 euro, la prânz urcase spre 87.000 euro, iar seara proprietarul cerea „fără vreo negociere” 90.000 euro. „Astfel de practici sunt folosite de obicei în condiţii de cerere foarte mare, ceea ce nu este cazul în această perioadă. Însă proprietarul are dreptul să crească preţul oricât doreşte”, spune agentul imobiliar care se ocupă de această tranzacţie. În ceea ce priveşte profitabilitatea, terenurile agricole sunt de departe pe primul loc. Aceasta deoarece preţul de vânzare este în continuare foarte mic, iar cumpărătorii scot profituri uriaşe după ce construiesc.
Click here to find out more!
„Cele mai profitabile au fost terenurile agricole care în ultimii 2 ani au înregistrat creşteri de preţuri de 20-25% şi cele de construcţie a căror valoare s-a mai ridicat cu circa 15%. Evoluţia sectorului rezindenţial a fost una ceva mai liniştită, dar există în continuare un mare potenţial pentru zonele în care sunt supermarketuri, staţii de metrou, ieşiri spre autostrăzi cum este Bucureşti-Constanţa. Şi acestea au crescut în medie cu 10-15%. Oricum a face o medie a preţurilor pe imobiliare este foarte riscant”, ne-a declarat Radu Zilişteanu, analist imobiliar. La ora actuală există la nivel naţional un deficit de un milion de locuinţe. Nici Bucureştiul nu stă prea bine la acest capitol, Capitala având nevoie de peste 300.000 de locuinţe. Din păcate, proiectele rezidenţiale care sunt în derulare sau se vor dezvolta nu acoperă decât 25.000 de spaţii locative.
Preţurile la apartamentele vechi mai cresc vreo doi ani
Statisticile arată că, de la începutul anului, preţurile la apartamente au crescut în medie cu 30%, însă există şi zone unde creşterea a fost de 50%. Este vorba despre acele zone unde, cel puţin la nivel de ofertă, se înregistrează o adevărată explozie a preţurilor, nejustificată, spun chiar cei care le vând. Spre exemplu, un apartament de 2 camere, la etajul 6, la Universitate ajunge la 125.000 euro. Aceasta în timp ce, în Titan- la Barajul Lotru preţurile ating deja un nivel extrem de ridicat – 150.000 euro pentru 3 camere la etajul 8 din 9.
Ceva mai accesibile sunt preţurile din Berceni unde, un apartament de 2 camere la etajul 4, costă 75.000 euro. Pentru o locuinţă de trei camere în Mihai Bravu proprietarul cere 125.000 euro. Nici în provincie preţurile nu sunt cu mult mai mici. În Iaşi, un apartament cu 3 camere situat în zona Gării are preţul de 100.000 euro. În Braşov acelaşi apartament este cu 19.000 euro mai scump. Şi în Timişoara sau Constanţa preţurile sunt cam la fel, zona, îmbunătăţirile, suprafaţa sau etajul făcând diferenţa.
Piaţa imobiliară din România încă mai permite creşterile preţurilor pentru cel puţin 2 ani. Aşa se explică şi interesul crescut manifestat de investitorii străini pentru proiecte imobiliare noi mai ales pe segmentul rezidenţial. „Şi la apartamentele din blocurile noi cresc preţurile, dar nu aşa de mult ca la cele vechi pentru că pe acest segment vin acum foarte mulţi investitori astfel că există o competiţie intensă. La blocurile vechi, preţurile vor creşte uşor, dar această situaţie se va atenua astfel că vom asista la o stagnare, chiar scădere a preţurilor, dar numai în condiţiile unei intensificări a construcţiei de blocuri noi” a mai adăugat Radu Zilişteanu. Cam în 7-10 ani se va stabiliza piaţa imobiliarelor la noi, după ce vom trece la moneda euro.
Şi relaxarea creditării va duce la creşterea preţurilor, spun reprezentanţii agenţiilor imobiliare. Acest lucru se va simţi, însă pe măsură ce BNR va aviza mai multe bănci care vor acorda astfel de credite.
Scăderi de preţuri pe pieţele europene
Preţurile locuinţelor pe pieţele supraîncălzite din Europa au început să scadă rapid, reproducând etapa iniţială a fenomenului de deteriorare a sectorului de credite ipotecare riscante din SUA, iar declinul ar putea cuprinde şi România, relatează cotidianul britanic Telegraph. Preţurile locuinţelor din Irlanda au înregistrat scăderi patru luni consecutiv, ca urmare a amplificării impactului creşterii dobânzii de referinţă din zona euro, iar “bubble-ul” (fenomen caracterizat printr-o creştere excesivă a preţurilor, urmată de o prăbuşire bruscă, n.r.) cu un caracter speculativ din regiunea statelor baltice a explodat.
În regiunea capitalei letone Riga, preţurile locuinţelor au scăzut cu 3,5% în luna iunie, după ce coborâseră deja cu 1% în mai. Acelaşi boom a fost înregistrat şi în România, Bulgaria, Croaţia şi Rusia, şi pare să fi atins apogeul. Danske Bank a avertizat că un “bubble uriaş” a cuprins o mare parte a Europei de Est, care aminteşte de situaţia din Asia de Est înregistrată înainte de criza din anul 1997.
Sursa: Gandul
