Proiectul a obţinut 28 de voturi “pentru”, cu unul mai mult decât numărul necesar pentru a fi aprobat. C onsilierii PSD şi PNL au votat “împotrivă”, iar cei ai PDL, susţinători ai proiectului, i-au acuzat pe liberali de duplicitate şi campanie de imagine, invocând faptul că proiectul a fost aprobat de guvernul Tăriceanu, în 2007.
În sala de şedinţe au fost prezenţi şi reprezentanţi ai societăţii civile, care s-au opus proiectului şi au anunţat că intenţionează să atace în instanţă decizia CGMB.
Proiectul Dâmboviţa Center va fi realizat, în mai multe etape, pe o suprafaţă totală de peste 550.000 de metri pătraţi. Mai întâi, vor fi realizate, pe 39.500 de metri pătraţi, spaţii rezidenţiale şi de birouri. Apoi, un centru comercial de 132.000 de metri pătraţi, hotel şi casino, toate pe 40.000 de metri pătraţi, iar în final un supermarket, pe o suprafaţă de 28.000 metri pătraţi, plus o parcare cu circa 3.000 de locuri.
Potrivit acestui proiect, cea mai înaltă clădire din Bucureşti şi din România, cu 34 de etaje şi 155 metri înălţime, ar urma să apară pe malul Dâmboviţei.
Tot acolo vor fi construite alte două turnuri, cu 26 şi, respectiv, 30 etaje.
Proiectul va fi realizat de Compania Plaza Centers, care deţine 75% din Dâmboviţa Center. Statul are o participaţie de 15%, prin Compania Naţională de Investiţii, iar restul este al grupului turc Kucuk.
La sfârşitul lunii februarie, secretarul de stat din Ministerul Dezvoltării, Ioan Andreica, a declarat, în cadrul unei dezbateri, că primele clădiri ale proiectului Dâmboviţa Center din Capitală ar putea fi date în folosinţă în 2011-2012, iar întregul ansamblu, în 2015.
Comisia Tehnică de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (CTUAT), numită de primarul Sorin Oprescu, a aprobat proiectul pe 12 noiembrie 2008.
Arhitecţii din Bucureşti sunt de părere că proiectul Dâmboviţa Center, prin suprafaţa construită prea mare, va crea o presiune greu de tolerat asupra terenului şi va perturba pânza freatică.
Într-o scrisoare adresată CGMB de filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), se arată că, în zona de construcţie a proiectului, terenul este dificil, cu mare umiditate, iar construcţiile vor perturba pânza freatică. Teoretic, acest lucru va duce, printre altele, la inundarea subsolurilor din zonă. În plus, construcţiile vor diminua semnificativ fâşia verde de lângâ Dâmboviţa, fâşie prevăzută în Planul Urbanistic General.
Proiectul va aduce şi probleme mari legate de traficul în zonă, mai cred arhitecţii bucureşteni. Astfel, raportat la clădirile existente, numărul de parcări preconizat (4.500) este de trei ori mai mic decât cel necesar. De asemenea, arhitecţii sunt de părere că şi circulaţia pietonală se va desfăşura cu dificultate.
Potrivit arhitecţilor, volumul construit conform formei actuale a proiectului este foarte mare, cu diferenţe mari faţă de zonele din vecinătate, dar şi faţă de “media” actuală a Capitalei. Arhitecţii mai critică aglomeraţia de volume confuze, amplasate întâmplător, şi de imitaţii derizorii ale unor obiecte, cum ar fi roata şi fântâna dansatoare, preluate din parcurile de distracţii.
Societatea civilă a contestat încă de la început proiectul Dâmboviţa Center, organizând numeroase marşuri împotriva acestuia, deoarece consideră că, printre altele, realizarea proiectului va paraliza traficul dintr-o zonă deja puternic afectată, complexul atrăgând zilnic 20.000-30.000 de autoturisme. Totodată, realizarea sa va paraliza sistemul de canalizare şi reţelele de utilităţi ale zonei. Proiectul mai este considerat ilegal deoarece contravine legislaţiei privind protecţia mediului, este incomplet şi nu are toate avizele necesare.
Sursa: The Money Channel
