„Am investit, până în prezent, 400 milioane euro în proiecte imobiliare şi avem documentaţie în pregătire pentru a investi încă un miliard de euro”, a spus Burduja, într-un interviu acordat NewsIn. Pe acest segment, banca şi-a dublat volumul de credite acordate, în decursul ultimului an.
În portofoliul de credite pentru proiecte imobiliare, 40% reprezintă investiţii în sectorul rezidenţial şi restul, de 60%, sunt finanţări ale clădirilor de birouri şi ale suprafeţelor comerciale.
Ca tendinţă în finanţarea segmentului imobiliar, Burduja afirmă că Raiffeisen Bank îşi va menţine linia conservatoare pe care a mers până în prezent.
„Am fost întotdeauna restrictivi. Suntem recunoscuţi drept conservatori printre jucătorii importanţi din piaţa imobiliară. Spre deosebire de alte bănci, implicate în mega-proiecte, care participă la împrumuturi sindicalizate, noi am preferat finanţarea individuală, a proiectelor de dimensiune medie, bine amplasate, pentru care am primit proiecţii financiare convingătoare”, a adăugat prim-vicepreşedintele Raiffeisen Bank România.
Burduja spune că, la Raiffeisen Bank, raportul între creditul acordat de bancă şi valoarea totală a proiectului diferă în funcţie de calitatea construcţiilor şi de bonitatea dezvoltatorului, dar adaugă că “nivelul recomandat de marile firme internaţionale de profil, mai ales în situaţii de criză, precum cea actuală de la nivel global este de cel mult 65% şi cu cât banca finanţează mai puţin, cu atât riscă mai puţin”.
„Noi finanţăm cu până la 70-80 milioane de euro un proiect, dar în unele cazuri poate contribui peste această sumă şi banca mamă”, a mai spus Burduja.
Din totalul finanţările imobiliare ale Raiffeisen Bank, 80% sunt destinate proiectelor din Bucureşti, restul de 20% mergând către provincie.
Următoarea zonă, după capitală, ca sume atrase, este oraşul Cluj, cu 4-5%.
Cu toate acestea, banca vrea să finanţeze mai mult şi proiectele din ţară.
„Cred că se face o greşeală. Când se discută de real-estate, se discută de Bucureşti, dar există şi alte zone extrem de importante, precum Iaşi, Cluj, Braşov sau Piatra-Neamţ. Sunt foarte multe oraşe de categoria a doua sau a treia din provincie, care sunt mai puţin speculative. Bucureştiul are un mare păcat: infrastructura extrem de proastă şi prost organizată, care compromite proiecte de succes”, a mai spus Burduja.
El afirmă că Raiffeisen Bank vrea să meargă pe soluţia de finanţare a proiectelor în întregime, oferind atât împrumuturi pentru dezvoltator, cât şi credite ipotecare, pentru cumpărătorii individuali.
Din 2009, ar putea apărea proiecte de anvergură, finanţate mai ieftin din ţările de provenienţă ale dezvoltatorilor
Burduja consideră că perioada de stagnare va fi depăşită şi că, începând din 2009, dezvoltatori străini ar putea investi în proiecte „majore” în România, finanţându-se mai ieftin, din ţările de provenienţă.
„Anticipăm apariţia unor proiecte majore cu dezvoltatori străini în cursul anului viitor, care se vor finanţa din ţările de provenienţă, deci mai ieftin ca pe plan local”, a mai spus Burduja.
Pe de altă parte, el consideră că piaţa imobiliară a intrat, în 2008, într-o etapă de normalizare, dar care poate prezenta riscuri, pentru cei care au investit imprudent.
„Nu ascund că această normalizare are potenţial de criză – însă nu la nivel de sistem, ci la nivel de firme – îi va pedepsi pe cei care s-au lăcomit”, a completat Burduja.
El mai spune că anumite segmente ale pieţei imobiliare şi-au atins deja potenţialul maxim, printre acestea fiind sectorul proiectelor de retail (de exemplu, centre comerciale) sau cel al locuinţelor de lux, scumpe.
Nici piaţa locuinţelor vechi nu este ferită. „Este firesc să vedem o scădere a preţurilor locuinţelor vechi. Ele ascund boli de 30-40 de ani. O parte a acestei pieţe păstrează însă un potenţial mai ridicat, în funcţie de zonă, şi poate fi profitabilă dacă beneficiază de îmbunătăţiri”, spune Burduja.
Sursa: The Money Channel
