„Dar chiar daca recomandarea Comisiei Europene nu este respectata la scara larga in noile state membre, consumatorii din aceste tari nu sunt lasati fara reper in compararea costului creditelor ipotecare, asa cum se intampla la noi”, noteaza SFin. Publicatia ofera exemplul Poloniei, Ungariei, Cehiei sau Serbiei, unde autoritatile impun bancilor sa calculeze DAE la toate creditele, inclusiv pentru ipotecare.
„O abordare similara ar fi, fara indoiala, necesara si in Romania, astfel incat sa conduca la o mai buna informare a clientilor de credite pentru locuinte”, scrie SFin. Prezentarea DAE pentru credite imobiliare nu necesita o investitie suplimentara din partea bancilor, continua SFin, in conditiile in care raporteaza deja acest indicator catre BNR, in scopuri statistice.
„Astfel, am putea spune ca la noi lucrurile au evoluat destul de ciudat, deoarece bancile autohtone au ajuns sa calculeze DAE la credite imobiliare pentru ca datele sa fie raportate al Frankfurt, in timp ce clientii sunt lasati sa se descurce cum pot”, concluzioneaza SFin.
Sub titlul „Ghetea: doar cresterea creditului ne poate apropia de UE”, Financiarul de astazi publica un interviu cu presedintele Asociatiei Romane a Bancilor si al CEC. „Economia nu se poate dezvolta fara creditare”, apreciaza Ghetea din postura de bancher comercial, comentand astfel la declaratiile recente ale economistului-sef al BNR referitoare la necesitatea reducerii creditarii ca factor al diminuarii deficitului de cont curent. Fara creditare sursele financiare de dezvoltare ale firmelor sunt limitate, continua Ghetea, ceea ce genereaza stagnarea cresterii economice, reducerea nivelului de trai si somaj.
Seful ARB si CEC revine si asupra declaratiilor anterioare referitoare la restrictionare accesului creditele in valuta pentru persoane ce castiga in lei, subliniind ca este numai o parere personala. „Asta pleaca de la experienta neplacuta a ceea ce s-a intamplat anul trecut”, spune Ghetea, care atrage atentia asupra situatiei celor care s-au imprumutat in valuta in vara trecuta, cand euro era 3,1 lei, iar in toamna leul s-a depreciat pana la 3,7 lei, iar valoarea ratei lunare a crescut semnificativ. Astfel, daca in vara o persoana cu salariul de 2.000 lei platea rata de 1.400 lei si ramanea cu 600 lei, in iarna aceasta diferenta a scazut la 329 lei. „Este inuman sa-l lasi pe om sa se imprumute in maniera asta. Unii o spunem, altii nu, dar fiecare bancher se gandeste la treaba asta, ca exista unele pericole. Unii si le asuma, altii nu si le asuma. (…) De aceea am facut o propunere pentru a proteja persoanele fizice impotriva riscului valutar, dar nu in sensul de a scoate o norma. Nici nu se poate, pentru ca ar fi impotriva reglementarilor europene. Dar fiecare banca poate sa-si ia masurile pe care le crede de cuviinta. Este doar un semnal de alarma pe care l-am tras”, declara Ghetea.
„Bancile mari ofera un singur bancomat la 1.500 de romani”, titreaza Cotidianul astazi, dupa ce raporteaza portofoliul de carduri al principalilor jucatori din piata la numarul de ATM-uri ale acestora. Din datele colectate de Cotidianul, raportul dintre numarul bancomatelor si cel al cardurilor este in cel mai bun caz de 1/900, iar in cel mai rau merge pana la 1/4477, in timp ce media se situeaza la 1/1500.
La BCR, arata Cotidianul, portofoliul de carduri este de aproximativ 2,5 mil., in timp ce numarul bancomatelor a depasit 1.500. „Un calcul simplu arata ca 1.600 de detinatori de carduri BCR se bat pe un bancomat”, noteaza publicatia. La BRD raportul este de un bancomat pentru 1.568 de carduri (peste 2 mil. carduri emise si 1.300 ATM-uri), iar la Raiffeisen acest raport este de 1.333 de clienti / bancomat (1,2 mil. carduri si 900 ATM-uri).
Sursa: Banking News
