Planul urbanistic zonal pentru strada Doina din sectorul 5 prevede construirea, pe 56.000 de metri pătraţi, a mai multe clădiri de birouri, comerţ şi blocuri, regimul maxim de înălţime al zonei fiind de 94 de metri. Proiectul a fost avizat de fostul arhitect şef, Adrian Bold, şi este realizat la cererea firmelor Comatchim, Cemat Filaret şi Industria Iutei. Dacă proiectele vor primi aprobarea consilierilor generali, clădirea-gigant de pe strada Doina, ridicată la înălţimea maximă permisă de 94 de metri, va fi cea mai înaltă din Capitală.
Un alt PUZ semnat de Oprescu permite construirea pe şoseaua Panduri, pe o suprafaţă de aproape 1.200 de metri pătraţi, a unei clădiri de 16 etaje şi înălţime de peste 54 de metri. Tot o clădire înaltă va apărea în centrul Capitalei, pe strada Emil Pangrati. Aceasta va avea opt etaje şi 32 de metri înălţime. Cele două PUZ-uri, aferente acestor proiecte, au fost avizate de arhitectul-şef interimar, Liviu Dobre.
“Planurile urbanistice zonale sunt promovate de primarul general şi votate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
De obicei, un PUZ modifică regimul de înălţime şi densitate (suprafaţa ocupată de clădire din totalul terenului – n.r) prevăzut de Planul Urbanistic General (PUG). Astfel, principalii vinovaţi de apariţia unor clădiri înalte sunt primarul şi arhitectul-şef, care îşi dau avizul în cunoştinţă de cauză asupra proiectului”, a declarat reprezentantul organizaţiei neguvernamentale Salvaţi Bucureştiul, Nicuşor Dan.
Potrivit unui studiu al catedrei de Urbanism a Universităţii de Arhitectură “Ion Mincu”, zonele potrivite pentru construirea de clădiri înalte sunt Palatul Parlamentului, Casei Presei Libere, Academia Militară, zona ce marchează cornişa Dâmboviţei pe partea de sud a Bucureştiului, Parcul Izvor, Piaţa Victoriei şi Piaţa Charles de Gaulle. Strada Doina, pe care ar urma să fie construită clădirea cu 32 de etaje aprobată de Oprescu, nu se află în niciuna dintre zonele recomandate de specialişti.
Sursa: The Money Channel
