Dupa numeroase presiuni din partea bancherilor comerciali, Banca Nationala a decis sa mai relaxeze putin normele de creditare pentru creditele garantate cu ipoteca, in aceasta categorie intrand creditele pentru locuinte si cele de nevoi cu ipoteca. Astfel, bancile vor putea calcula un grad de indatorare mai ridicat decat acum pentru aceste credite.

Pentru a incuraja folosirea cardului la comercianti, bancile percep clientilor taxe mai mari daca utilizeaza acest instrument de plata direct la ATM-uri pentru a retrage bani cash. “Sanctiunea” aplicata acestor posesori de carduri se refera la comisionul de retragere numerar, care difera de la banca la banca si se situeaza in jurul valorii de 2%.

Pentru multi dintre romani, contractarea unui credit in aceasta perioada pare o afacere foarte neprofitabila. Dobanzile foarte mari si plusul de garantii cerute de banci ii fac pe multi sa se gandeasca de doua ori inainte de a merge la banca. Cu toate acestea, cererea de finantari este in continuare ridicata, iar credite se dau in continuare, in ciuda faptului ca de multe ori se vorbeste de un asa numit blocaj al creditarii. De fapt, productia de imprumuturi noi este mult mai mica decat inainte. Astfel, volumul creditelor returnate este mai mare decat cel al imprumuturilor noi acordate, astfel ca soldul creditelor este in scadere. Exista unele tipuri de credite unde acest sold inregistreaza cresteri, precum cel al creditelor pentru locuinta in lei, a caror valoare a crescut in noiembrie 2008 (cea mai recenta perioada pentru care exista date statistice) fata de luna anterioara.

Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a propus, la intalnirea cu sindicatele, patronatele si reprezentantii bancherilor, un moratoriu pe termen de doi ani privind executarea silita a garantiilor imobiliare ale populatiei, pentru creditele bancare destinate cumpararii sau construirii de locuinte.

Costul mediu al creditelor ipotecare in euro oferite pe piata locala a fost in decembrie de 11,4%, in scadere cu circa 0,5 puncte procentuale fata de cel din noiembrie. La creditele in lei insa, insa aceeasi perioada, tendinta a fost de scumpire, conform unui studiu al brokerului de credite Ipoteci Direct.

Deprecierea leului si implicatiile asupra rambursarii creditelor in valuta este tema in jurul careia se invart mai multe materiale din presa financiar-bancara a zilei. „Creditele restante vor creste ingrijorator daca deprecierea leului va continua”, avertizeaza bancherii in Curierul National. Acestia arata ca deprecierea continua si destul de abrupta a monedei nationale nu a generat o crestere periculoasa a restantelor. Toata lumea spera ca volatilitatea si deprecierea leului sa fie depasite cat mai curand.

Patronatele, sindicatele si Guvernul cer institutiilor bancare sa ia masuri pentru reluarea creditarii, fara de care activitatea economica este paralizata. “Bancile sunt primele care pot sa relaxeze conditiile, ma refer la credite”, a declarat, luni, ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea.

Nivelul la care au ajuns restantele starneste ingrijorare. „Ponderea restantelor s-a dublat intr-un an, la 1,4%”, titreaza Ziarul Financiar, citand datele BNR. Curierul National pigmenteaza un articol plin de cifre cu o nota de sarcasm: „Romanii ‘au omis’ sa plateasca 3 miliarde de lei bancilor”.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) va decide săptămâna viitoare eventualele modificări ale regulamentului privind creditarea populaţiei în ceea ce priveşte împrumuturile ipotecare, au decalarat pentru Mediafax surse bancare. Reprezentanţii BNR şi Consiliul de Administraţie al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) s-au întâlnit, vineri, pentru a discuta propunerile de modificare a regulamentului privind creditarea populaţiei, după ce bancherii au transmis o serie de solicitări, la finele anului trecut.

Restanţele la credite au crescut cu peste 150% în noiembrie 2008 faţă de noiembrie 2007. Potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României, cele mai mari restanţe sunt la creditele în lei, de 1,89 miliarde de lei, duble faţă de cele la creditele în valută, de 905 milioane de lei.