BCR este un actor important in presa economica de astazi. In Ziarul Financiar vorbeste CEO-ul bancii, Dominic Bruynseels: „Elementul-cheie anul viitor va fi controlul strict al costurilor”. Nu este insa vorba despre o reducere a lor, ci de un avans al costurilor pe 2009 de pana in 3,7%. BCR va continua si anul viitor extinderea teritoriala, urmand sa deschida 100 de noi unitati, potrivit lui Bruynseels.

Propunerile adresate statului roman de cei de la Raiffeisen Bank, pentru fluidizarea creditarii si restabilirea increderii in piata pun pe jar presa de la noi, subiectul tinand prima pagina intre publicatiile de specialitate. Cateva titluri pe aceasta tema: „Bancherii cer 5 miliarde euro pentru reluarea creditarii” (Cotidianul), „Bancherii austrieci cer bani statului roman pentru a continua creditarea” (Ziarul Financiar), „Raiffeisen: Romania ar iesi din blocaj cu zece miliarde euro” (Business Standard), „Deblocarea pietelor monetare necesita cinci miliarde euro” (Financiarul).

Bancherii sa obtina de la BNR reguli mai putin restrictive pentru creditele ipotecare si pentru cele care au in spate garantii ipotecare. Asociatia Romana a Bancilor a anuntat la inceputul acestei saptamani ca se afla in proces de a finaliza propunerile de modificare a regulementului de creditare a persoanelor fizice, ce vor fi inaintate bancii centrale saptamana viitoare. Potrivit site-ului Capital, acestea ar viza stabilirea unor grade da indatorare mai mari pentru creditele cu ipoteca decat pentru celelalte tipuri de finantari, precum si includerea cheltuielilor conexe unui tranzactii imobiliare in valoarea creditului imobiliar.

România are nevoie de 10 miliarde de euro pentru restabilirea încrederii în economie, declară preşedintele Raiffeisen Group, Herbert Stepic. Din această sumă 5 miliarde ar trebui destinate exclusiv sectorului bancar, susţine oficialul. Herbert Stepic consideră că politicienii ar trebui să creeze pachete similare de ajutor precum cele din Occident.

“Bancile dau vina pe BNR cand maresc ratele”, scrie astazi Adevarul. In vizor sunt cei de la Volksbank si al lor comision de rezerva minima obligatorie, pe care se angajasera ca il vor reduce sau elimina atunci cand BNR va relaxa nivelul RMO pentru valuta. Banca Nationala nu a adoptat inca o astfel de masura, asa incat Volksbank si-a informat clientii ca trebuie sa plateasca mai mult.

Volumul total al creditelor acordate în octombrie a scăzut uşor. Potrivit raportului Băncii Naţionale privind comportamentul populaţiei şi firmelor, împrumuturile în lei au crescut în octombrie cu 500 de milioane de lei, în timp ce creditele în valută au scăzut cu un miliard şi jumătate de lei.

„La creditul de retail e tragedie, zona corporate rezista”, ne spune astazi in Ziarul Financiar directorul executiv al Directiei Comerciale a retelei BRD, Lucian Cojocaru, intr-o caracterizare succinta a situatiei actuale de pe piata imprumuturilor. Creditele de consum si cele ipotecare s-au prabusit in ultimele doua luni, in timp ce pe corporate cererea de credite rezista in continuare.

Evenimentul Zilei atrage atentia cu un titlu agresiv in pagina 11 editiei de astazi: „Bancile cu un profit urias se milogesc la BNR”. Obiectivul: mentinerea profiturilor substantiale si in al patrulea trimestru al anului, cand activitatea a fost puternic afectata de criza financiara. In opinia profesorului de economie Daniel Daianu, compartamentul bancilor pentru atingerea acestei tinte este unul neortodox. Pe de o parte, noteaza Evenimentul, ele solicita guvernului sa subventioneze dobanzile „umflate” la creditele IMM-urilor, iar, pe de alta parte, cer statului dobanzi mai mari la titlurile de stat, in timp ce bancile-mama din tarile de origine sunt capitalizate de stat.

Sistemul bancar din România se confruntă cu probleme, afirmă vice-preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă, Nicolae Dănilă. Acestea ar fi, în opinia sa, lipsa lichidităţilor şi asumarea riscurilor, în contextul crizei economico-financiare globale.

Exuberanţa în materie de credite este de domeniul trecutului şi în România, ceea ce înseamnă intrarea pe un făgaş normal. Analiştii economici susţin că şi fără criză economică aşteptările privind creşterea sectorului bancar erau exagerate. Un avans de numai 10 procente a creditării în 2009 nu ar trebui să ne sperie, conchid specialiştii.