Se vede o scadere a cererii de credite, ne spune astazi in ZF directorul general al Biroului de Credit, Serban Epure, in conditiile in care a scazut numarul de rapoarte privind clientii transmise de institutie. „Biroul de Credit: Numarul de aplicatii a scazut cu 20%”, titreaza ZF. Astfel, de la inceputul lui octombrie bancile au interogat baza de date a Biroului pentru 600.000 de clienti, in timp ce in septembrie numarul fusese de 750.000 de interogari.

BNR a decis scaderea rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele in lei, masura pe care nu a mai luat-o de la sedinta din iulie 2005 si a mentinut dobanda de politica monetara pentru a doua luna consecutiv, la 10,25% pe an.

Standard & Poor’s a anunţat, miercuri, că a coborât calificativele pentru creditele pe termen lung atribuite Băncii Comerciale Române (BCR) de la ‘BBB-‘ la ‘BB+’, menţinând perspectiva negativă ataşată acestora, după ce luni agenţia de evaluare financiară a anunţat retrogradarea României.

Ziarul Financiar publica astazi o analiza a miscarilor de dobanzi din ultima perioada: „Dobanzile la credite in lei se intorc la 20%, iar la depozite sar de 12%”. Majorarile de dobanzi la credite ajung pana la 4-5 puncte procentuale, arata ZF, in timp ce presiunea de a atrage sume mai mari a urcat dobanzile pentru depozite mult peste rata inflatiei, aflata la aproape 7%.

Criza, panica, prabusire, recesiune, turbulente, faliment sunt cuvinte pe care romanii le intalnesc in fiecare zi din ultimele saptamani. Sentimentul de nesiguranta resimtit de clientii bancilor in aceasta perioada, in care institutiile financiare cad ca piesele unui joc de domino, este dublat de ceea ce se intampla la noi, unde euro a incercat sa sparga pragul de 4 lei, iar dobanzile pe piata monetara atinsesera niveluri de 50%, ramanand in continuare ridicate. Clientii deja resimt inrautatirea situatiei, prin rate mai mari platite pentru credite, ca urmare a unor majorari semnificative de dobanzi din partea bancilor. Aceste scumpiri, sentimentul general de nesiguranta, precum si o restrictivitate mai mare a bancilor in acordarea de imprumuturi, fac din aceasta perioada una nu tocmai proprice pentru contractarea unui credit.

Băncile din România au adoptat politici de creditare prudente, consideră fostul director al diviziei de instituţii financiare din cadrul BERD, Kurt Geiger. Totodată, consultantul financiar londonez crede că privatizarea în mare măsură a sistemului bancar din România a fost o decizie bună, prin prisma standardelor înalte implementate de băncile occidentale.

Presa de astazi scrie despre sanctiunile aplicate bancilor de Protectia Consumatorului, cea mai recenta vizand Bancpost. “Bancpost pierde lupta cu clientii”, titreaza Evenimentul Zilei. Curierul National abordeaza subiectul chiar cu armele bancii: “Protectia Consumatorului a aplicat Bancpost un ‘comision’ de 60.000 de lei”, in timp ce Ziarul Financiar scrie ca “Bancpost returneaza clientilor un comision retinut, dar care nu era prevazut in contracte”.

Măsurile populiste adoptate de autorităţile de la Bucureşti în preajma alegerilor vor duce la un deficit bugetar mai mare de 3% din Produsul intern brut, se arată într-o analiză realizată de Citigroup Global Markets. În acelaşi timp, avertizează analiştii, creşterea economică va încetini la 3 procente anul viitor, faţă de 7% cât se estimează pentru acest an.

„Masurile de plafonare a ROBID/ROBOR stabilizeaza piata si ofera increde”, spun bancherii in Ziarul Financiar de astazi. „Masura luata de Banca Nationala este una pozitiva, capabila sa creeze stabilitate pe o piata care are nevoie in acest moment de un benchmark clar si de un mesaj puternic. Este benefica atat la nivel macroeconomic, cat si la nivelul clientilor, datorita mesajului de incredere care a fost transmis”, declara seful BRD, Patrick Gelin.

Institutiile Financiare Nebancare (IFN) care activeaza pe piata Romaneasca sunt invitate in noiembrie la BNR pentru a discuta problema reglementarii accesului lor la informatiile furnizate de Centrala Riscurilor Bancare (CRB). In prezent majoritatea IFN-urilor nu au acces baza de date privind managementul riscului nici la Biroul de Credit si nici la CRB, confruntandu-se astfel cu un grad sporit a riscului de neplata a creditelor, precum si cu un numar mare de fraude.