In aceasta perioada, in care guvernele celor mai dezvoltate state injecteaza sume pe care imaginatia nu le poate cuprinde pentru a-si salva sistemele bancare, tema lichiditatilor este una extrem de sensibila. Acest punct nevralgic a fost atins de care ministrul Econoniei, Varujan Vosganian, care explicat deprecierea rapida a leului din ultimele zile prin faptul ca bancile-mama isi retrag o parte din lichiditati din subsidiarele din Romania, pentru a elimina neincrederea depunatorilor din tarile de origine. Aceste declaratii au pus pe jar banca centrala si bancile din Romania, care, prin vocea celor mai importanti jucatori, au dat imediat asigurari ca au bani destui si ca actionarii ii sustin in continuare.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat astăzi, cu ocazia sesiunii organizate de Academia Română, că actuala criză financiară cu care se confruntă Statele Unite ale Americii este o criză care va schimba definitiv lumea.

Criza financiara a redus la minim increderea investitorilor si populatiei in banci. Nici bancile nu mai au incredere in banci, de vreme ce dobanzile de pe pietele interbancare au crescut foarte mult. In acest climat de neliniste, clientii cauta zone sigure pentru a-si pastra economiile. Astfel de oaze se dovedesc a fi tocmai bancile care in urma cu mai multe luni erau in pragul falimentului, insa au fost salvate de stat prin nationalizare.

Majorarea salariilor bugetarilor este o aventura politica “de-a dreptul ingrijoratoare”, iar o eventuala crestere a impozitelor, care sa sustina salariile mai mari, ar fi contraproductiva, a declarat directorul general al ING Bank Romania, Misu Negritoiu.

Asociaţia Oamenilor de Afaceri solicită Băncii Naţionale a României şi Ministerului Economiei şi Finanţelor să adopte o poziţie publică în legătură cu o posibilă creştere a pragului de garantare a depozitelor bancare. În prezent băncile garantează depozitele cu 20.000 de euro pe deponent. Asociaţia Oamenilor de Afaceri aminteşte că astfel de măsuri au fost adoptate recent în Irlanda, Marea Britanie şi Statele Unite.

Leul trece printr-o perioada de depreciere, ajungand la 3,73 lei pentru un euro, iar Adevarul analizeaza efectul generat asupra celor care au contractat credite in valuta: „Slabirea leului umfla ratele la imprumuturi”. Astfel, scaderea leului a scumpit cu 11% fata de anul trecut ratele la imprumuturile in euro. Mai mult, arata Adevarul, clientii resimt si cresteri de dobanzi, atat pentru creditele in lei, pe fondul politicii monetare restrictive, cat si la cele in valuta, in conditiile scumpirii finantarilor externe.

Analiştii consideră că sistemul bancar va avea nevoie de câţiva ani pentru a-şi reveni în urma crize financiare din această perioadă. In momentul de faţă instituţiile financiare se confruntă cu o scădere a lichidităţii datorată, în primul rând, lipsei de încredere în partenerii de afaceri.

Una din temele „fierbinti” din presa aparuta astazi este scumpirea creditelor. Revista Capital ne spune ca „Dobanzile la credite s-au intors la nivelul de acum patru ani”, iar Gandul ne avertizeaza ca sunt foarte posibile noi majorari: „Ratele ar putea creste la creditele in valuta”.

Criza financiară din SUA nu afectează sistemul bancar românesc, dar poate influenţa pe termen mediu economia României prin scăderea lichidităţilor şi scumpirea creditelor. Aşa arată radiografia situaţiei economiei româneşti prezentată la Bruxelles de premierul Călin Popescu Tăriceanu.

Printre numeroasele stiri care ne informeaza despre inca o banca din Statele Unite si, mai nou, din Europa, care a fost vanduta/nationalizata/falimentata, Banca Nationala a Romaniei transmite in Evenimentul Zilei mesaje menite sa ne linisteasca. Avem bani pentru o eventuala criza, spun reprezentantii BNR, iar Evenimentul Zilei titreaza „Visteria statului poate acoperi o prabusire bancara”.