Laszlo Diosi, directorul general adjunct in cadrul diviziei de retail a OTP, explica in Adevarul ca „motorul cresterii activelor bancii a fost reprezentat de creditele ipotecare acordate in franci elvetieni”. Acesta aprecieaza ca succesul bancii in acordarea de credite pe termen lung este dat de transparenta. „Atunci cand vrei sa fii prezent pe piata creditelor ipotecare, trebuie sa fii foarte transparent, fara comisioane ascunse”, declara Laszlo Diosi.
La randul sau, presedintele Volksbank, Gerald Schreiner precizeaza ca principala strategie a bancii vizeaza creditele ipotecare. Strategia Volksbank pe piata creditelor ipotecare urmareste oferirea „nu numai de servicii bancare, ci si expertize sfaturi, reduceri”, acestea din urma vizand in principal constructia de locuinte. Cei de la Volksbank au lansat de curand si credite in franci elvetieni, insa Gerald Schreiner nu recomanda clientilor sa se imprumute in aceasta moneda. „Am adoptat francul pentru a nu-i pierde pe cei care vor astfel de finantari”, declara acesta in Adevarul.
In privinta reducerii avansului la creditele imobiliare, posibila dupa intrarea in vigoare a noilor norme BNR, Adevarul scrie ca oficialii celor doua banci au „abordari diferite”. Potrivit lui Laszlo Diosi, OTP „inca analizeaza daca sa reduca sau nu avansul necesar finantarilor pentru locuinte”. In schimb, Gerald Schreiner precizeaza ca Volksbank va oferi doua tipuri de produse, unul cu avans minim, dar cu un nivel ridicat al dobanzii, si altul cu un nivel normal al avansului si o dobanda mai mica. Presedintele Volksbank nu dezvaluie si care va fi acest nivel minim al avansului. „(…) pentru ca bancile concurente ar putea proceda la fel”, explica acesta.
„Aprecierea monedei nationale a usurat returnarea creditelor in valuta”, titreaza Bursa in pagina 8. Astfel, arata publicatia, restantele la creditele in valuta au scazut anul trecut cu 12%, in timp ce creditele in valuta au crescut cu 34%. In comparatie, restantele la imprumuturile pe termen scurt in lei au crescut mai repede decat creditele, in timp ce imprumuturile pe termen lung in lei s-au dublat, iar restantele asociate au crescut cu 84%. Principalele argumente ale evolutiei restantelor sunt, scrie Bursa, „aprecierea monedei nationale in raport cu cea europeana, alaturi de garantiile solide pe care bancile le solicita la acordarea unui credit in valuta”.
Atat Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, cat si analistul financiar Dragos Cabat considera ca aprecierea leului a facut mai usoara returnarea creditului in valuta. De asemenea, arata Dragos Cabat, in general credite in lei sunt pe termen scurt, iar cele in valuta pe termen lung, existand un decalaj intre momentele in care acestea devin restante. Mai mult, explica presedintele ARB, Radu Ghetea, descresterea restantelor la valuta tine de faptul ca majoritatea imprumuturilor sunt destinate achizitiei si constructiei de locuinte. In ceea ce priveste cresterile restantelor la lei, Ionut Dumitru considera ca „agresivitatea bancilor pentru creditarea in lei manifestata anul trecut a facut ca unele banci sa crediteze si clienti cu rating mai slab”.
In paginile 6 si 7, Ziarul Financiar prefateaza sedinta de politica monetara a BNR de maine. „Piata divizata: scade sau nu scade dobanda de politica monetara a BNR?”, titreaza ZF in pagina, subliniind ca parerile analistilor privind deciziile pe care ar putea sa le ia autoritatea monetara sunt impartite. „Pe piata sunt asteptari pentru o reducere a dobanzii de politica monetara, dar exista si voci care dau mai probabila o intarire a conditiilor monetare sau mentinerea cadrului actual, cu o dobanda de 8,75%”, scrie ZF, sintetizand parerile unor reputati analisti. Publicatia explica aceasta diferenta intre scenarii tine de faptul ca „leul tinde sa reia trendul de apreciere rapida pe care se inscrisese in ultimele luni ale anului trecut, in timp ce inflatia a ramas la niveluri scazute”.
Daca analistii romani au parerile impartite, cei din strainatate prevad reducerea dobanzii. „Asteptari de scadere a dobanzii BNR la bancile vieneze”, titreaza ZF in pagina 7. „Raiffeisen Bank nu exclude o crestere a volatilitatii pe piata valutara in zilele urmatoare, in conditiile in care se asteapta ca Banca Nationala sa reduca vineri dobanda de politica monetara cu cel putin un sfert de punct procentual fata de nivelul actual de 8,75% pe an. O alta banca de la Viena, Bank Austria, vede o posibila reducere cu pana la jumatate de punct in cursul acestui an, luand in calcul perspectiva mentinerii presiunilor de apreciere a leului pe parcusul intrugului an”, scrie ZF.
Sursa: Banking News
