Inflatia anualizata a continuat sa scada in august pana la un nou minim, de 6%, dar analistii nu cred ca este suficient pentru ca BNR sa treaca la o relaxare a politicii monetare prin reducerea dobanzii, ba dimpotriva.<\/p>\n
Daca in lunile februarie si iunie banca centrala a majorat dobanda cu un punct, respectiv 0,25 puncte procentuale, incercand sa contracareze efectele majorarilor de preturi administrate si apoi sa anticipeze anuntata crestere a cheltuielilor bugetare, nu inseamna ca deflatia din august va incuraja BNR sa decida o reducere a dobanzii in sedinta de politica monetara de pe 27 septembrie.<\/p>\n
De ce nu? In primul rand pentru ca BNR nu a reusit sa tempereze viteza de crestere a cererii de consum (10,9%) si, implicit, nici nu a adus dinamica produsului intern brut (7,4%) in zona potentialului de crestere neinflationista.<\/p>\n
„Economia da semne de supraincalzire ca rezultat al efectelor intarziate ale relaxarii politicii monetare de anul trecut – reflectata in dobanzi real negative din martie 2005 pana in aprilie 2006 – dar si al scaderii de impozite si al relaxarii politicii fiscale”, afirma Florin Citu, analist-sef al ING Bank.<\/p>\n
La randul sau, Radu Craciun, analist-sef al ABN Amro, crede ca atat viteza de crestere a consumului privat, cat si cea a formarii brute de capital (11,9%) pe semestrul I arata ca politica BNR nu a fost nici pe departe suficient de stransa pentru a incetini cererea agregata.<\/p>\n
Si totusi, exista optiuni in favoarea unei reduceri de dobanda, care sa puncteze evenimentul lunii august, in care scaderile de preturi au intrecut in premiera majorarile.<\/p>\n
„Deflatia din august usureaza semnificativ sarcina BNR. Cred ca BNR va trebui cu mai mult curaj sa coboare rata dobanzii daca vrea ca acest soc favorabil din august sa nu-si piarda semnificatia”, a declarat Lucian-Liviu Albu, director al Institutului de Prognoza Economica din Academia Romana. El crede ca efectul inflatiei scazute ar trebui sa fie in principal reducerea diferentialului dintre dobanzile active (la credite) si dobanzile pasive (la depozite).<\/p>\n
„Semnalul trebuie insa sa-l dea BNR, prin reducerea dobanzii de politica monetara”, spune Albu.<\/p>\n
Chiar daca actuala rata de dobanda (8,75% pe an) cu care BNR opereaza pe piata a devenit si mai puternica in conditiile scaderii inflatiei anualizate la 6%, riscurile unei rabufniri inflationiste nu pot fi ignorate.<\/p>\n
Analistii Citigroup, de pilda, considera ca viteza rapida de crestere a consumului si perspectiva majorarii cheltuielilor bugetare raman principalele riscuri care ameninta procesul de scadere a inflatiei.<\/p>\n
„Prognoza noastra de inflatie pentru 2006 ramane deasupra intervalului tintit de BNR, respectiv la nivelul de 7%, si, ca atare, ne asteptam ca intarirea politicii monetare sa continue in lunile urmatoare, dupa 27 septembrie”, afirma Iwona Pugacewicz-Kowalska, analist al Citigroup Polonia.<\/p>\n
Ea crede ca BNR va majora dobanda de politica monetara cu cate 0,25 puncte procentuale in noiembrie si decembrie, alte majorari fiind posibile in prima parte a lui 2007, in functie de miscarile curbei inflatiei. In viziunea Citigroup, dobanda BNR ar putea ajunge la 9,25% la sfarsitul lui 2006, respectiv la 9,5% in trimestrul I din 2007.<\/p>\n
Nici Dragos Cabat, vicepresedinte al Asociatiei Analistilor Financiari, nu crede in mentinerea tendintei de scadere a inflatiei pana la sfarsitul anului. El vede inflatia din decembrie la 6,8%, pe fondul unei inversari de directie a curbei de inflatie. Cu alte cuvinte, „deflatia din august va fi urmata de o inflatie mai abrupta intr-una din lunile urmatoare”, anticipeaza Cabat.<\/p>\n
El spune ca, probabil, bancile comerciale vor pastra actualul nivel de dobanzi. „Oricum, nivelul dobanzilor bancare trebuie sa reflecte inflatia estimata din anul urmator, nu cea din trecut”, a mai declarat Dragos Cabat, analist financiar.<\/p>\n
Si Florin Citu de la ING spune ca piata asista in prezent la o reducere „temporara” a inflatiei, avand in vedere ca in perioada urmatoare presiunile inflationiste se vor intensifica.<\/p>\n
Ca urmare, nu ar trebui sa se astepte cineva la scaderi ale dobanzilor practicate de bancile comerciale la depozite sau la credite, chiar daca nivelul actual al ratelor de dobanda a devenit mai consistent real pozitiv. Radu Craciun, analist-sef la ABN Amro Bank, spune ca bancile isi stabilesc dobanzile in primul rand in functie de dobanda BNR si nu de rata inflatiei.<\/p>\n
In acelasi timp, el crede ca acum exista sanse crescute ca banca centrala sa atinga tinta de inflatie fara sa mai recurga la o majorare a dobanzii, insa nici nu ia in calcul vreo scadere.<\/p>\n
„Nu cred ca BNR va mai creste dobanda de politica monetara la urmatoarea sedinta, dar nici nu cred ca o va scadea pana la sfarsitul anului”, a declarat Craciun.<\/p>\n
Viteza rapida de crestere a creditului (47,9% in termeni reali iulie 2006\/iulie 2005), cu mult peste prognozele BNR de la inceputul anului, reprezinta un alt motiv pentru care banca centrala nu ar lua in calcul reducerea dobanzii.<\/p>\n
„BNR nu are motive sa modifice dobanda de politica monetara. Nu are de ce sa o scada, intrucat creditul creste prea repede”, considera Daniel Daianu, fost ministru de finante.<\/p>\n
De asemenea, Liviu Voinea, analist al Grupului de Economie Aplicata, crede ca ar fi prudent ca BNR sa nu intervina asupra dobanzii „pana nu vede impactul cheltuielilor publice preconizate pentru ultimul trimestru (care ar trebui sa se reflecte si in inflatie, chiar daca sunt cheltuieli de infrastructura)”.<\/p>\n
In orice caz, el nu intrevede motive pentru cresterea dobanzii in acest moment.<\/p>\n
Nu in ultimul rand, Florin Catu considera ca BNR trebuie sa ramana vigilenta, deoarece inflatia „core” (care exclude preturile volatile si pe cele administrate) a crescut si in luna august (+0,19%), ceea ce arata ca procesul de dezinflatie a fost influentat de elemente sezoniere, precum productia agricola.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Banca Nationala se confrunta cu o crestere prea rapida a creditului de consum, asa ca e putin probabil sa reduca dobanda de politica monetara.<\/p>\n","protected":false},"author":1251,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"_stopmodifiedupdate":false,"_modified_date":"","_genesis_hide_title":false,"_genesis_hide_breadcrumbs":false,"_genesis_hide_singular_image":false,"_genesis_hide_footer_widgets":false,"_genesis_custom_body_class":"","_genesis_custom_post_class":"","_genesis_layout":"","footnotes":""},"categories":[3043],"tags":[3182],"acf":[],"yoast_head":"\n