Sistemul bancar din România se confruntă cu probleme, afirmă vice-preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă, Nicolae Dănilă. Acestea ar fi, în opinia sa, lipsa lichidităţilor şi asumarea riscurilor, în contextul crizei economico-financiare globale.

Evenimentul Zilei atrage atentia cu un titlu agresiv in pagina 11 editiei de astazi: „Bancile cu un profit urias se milogesc la BNR”. Obiectivul: mentinerea profiturilor substantiale si in al patrulea trimestru al anului, cand activitatea a fost puternic afectata de criza financiara. In opinia profesorului de economie Daniel Daianu, compartamentul bancilor pentru atingerea acestei tinte este unul neortodox. Pe de o parte, noteaza Evenimentul, ele solicita guvernului sa subventioneze dobanzile „umflate” la creditele IMM-urilor, iar, pe de alta parte, cer statului dobanzi mai mari la titlurile de stat, in timp ce bancile-mama din tarile de origine sunt capitalizate de stat.

Exuberanţa în materie de credite este de domeniul trecutului şi în România, ceea ce înseamnă intrarea pe un făgaş normal. Analiştii economici susţin că şi fără criză economică aşteptările privind creşterea sectorului bancar erau exagerate. Un avans de numai 10 procente a creditării în 2009 nu ar trebui să ne sperie, conchid specialiştii.

Criza pe care o traversam este si una de incredere, asa ca si caderea unei banci mici ar reprezenta un risc sistemic, apreciaza in Ziarul Financiar seful Directiei de Stabilitate din BNR, Ion Dragulin. „BNR: Chiar si caderea unei banci mici ar fi riscanta”, titreaza publicatia. Oficialul BNR spune ca statul poate ajuta o banca ajunsa la insolventa si care are o importanta sistemica, prin preluarea creditelor neperformante si injectare de capital.

Directorul direcţiei de stabilitate financiară a Băncii Naţionale a României, Ion Drăgulin, susţine că băncile comerciale din România sunt solvabile şi nu necesită o restructurare. Referitor la situaţia actuală a ţării, oficialul Băncii Centrale precizează că ameninţările serioase sunt de natură externă, dar sunt complicate de vulnerabilităţi interne, cum ar fi inflaţia încă mare şi deficitul de cont curent.