Românii preferă finanţările în franci elveţieni, mai ales pentru creditele ipotecare. Specialiştii explică această tendinţă prin dobânzile promoţionale percepute de bănci. Acestea pot fi chiar sub 4%, adică mai puţin de jumătate din costul unei finanţări similare în lei. Totuşi, avantajul acestor dobânzi reduse este contrabalansat de riscul valutar.

O criza intr-un sistem, de orice fel ar fi ea, nu este un lucru care sa inspire optimism. Uneori insa exista si o parte plina a paharului in astfel de fenomene. In cazul crizei financiare internationale ce se manifesta acum, avantajul tarii noastre ar putea fi reducerea dezechilibrelor macroeconomice. „Criza financiara internationala ne poate ajuta. In prezent pe piata a disparut increderea, iar banii care exista pe piata se indreapta catre zone mai sigure, nu catre tari care au deficit de cont curent de 14% si variatii mari ale cursului, precum Romania. Banii nu vor mai veni in tara noastra, chiar la aceste dobanzi foarte ridicate pe care le avem, cel putin pe termen scurt”, a declarat Eugen Radulescu, consilierul guvernatorului BNR, in cadrul conferintei Finmedia „Bancile – batalia pentru resurse”.

Saptamana Financiara titreaza in editia aparuta astazi „Cardurile de credit au cele mai incapatanate dobanzi”. De ce incapatanate? Pentru ca, in cazul cardurilor de credit, dobanzile au ramas nemodificate in ultimii doi ani, desi dobanda cheie a BNR a avut variatii importante in aceasta perioada, miscari urmate fidel de catre dobanzile la creditele si depozitele in lei. „Acest lucru nu inseamna neaparat ca au ramas ieftine, ci pur si simplu bancile au uitat sa mai actualizeze dobanzile, in anumite cazuri chiar si de peste trei ani. Dobanzile practicate la aceste produse au asistat la miscarile de politica monetara ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Nici macar pe care bancherii o evoca de fiecare data cand vine vorba de creditarea populatiei nu a putut misca din loc in multe cazuri costul cardurilor de credit in ultimii doi ani”, scrie SFin.

Criza internationala a scumpit finantarile externe pentru bancile locale, care se vad nevoite sa creasca dobanzile la depozite pentru a atrage bani din piata. Acest lucru ar putea avea un impact pozitiv, prin stimularea economisirii, care favorizeaza scaderea deficitelor.

Piata bancara romaneasca se afla in etapa cursei dupa cote de piata, fenomen normal pentru o piata cu un potential ridicat de crestere si intr-o tara cu un grad de bancarizare redus. Accentul este pus pe o dezvoltare rapida, cu extinderea masiva a numarului de unitati teritoriale. Principalii participanti in goana dupa cote sunt bancile mici, ce urmaresc atingerea unei mase critice, in timp ce jucatorii mari au ca obiective pastrarea pozitiei in piata si o crestere prudenta.